Practic, mâncarea ingerată trebuie prelucrată de către ficat înainte de a fi distribuită în organism. În plus, ficatul produce anumite proteine importante pentru coagularea sângelui. De aceea, starea de sănătate a fiecăruia este direct legată de funcționarea optimă a ficatului.

Ficatul reprezintă un organ multifuncţional şi esenţial pentru buna funcţionare a întregului organism. Iar în mare parte ţine de noi să-i păstrăm sănătatea. Iată principalii factori care se fac vinovaţi de îmbolnăvirea acestuia.

Ficatul are rol atât de „fabrică” prin producţia de proteine (albumină), factori de coagulare (II, VII, IX, X), bilă, hormoni (angiotensinogen), cât şi de „coş de gunoi” (metabolizarea alcoolului, medicamentelor etc.) şi „depozit” (stocarea vitaminelor liposolubile – A, D, E, K; fierului, a carbohidraţilor – glicogen). De asemenea, ficatul prezintă o funcţie imunologică importantă pentru organism (sistem fagocitar mononuclear).

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Cine îmbolnăveşte ficatul?

1. Consumul de alcool

Alcoolul se metabolizează la nivelul ficatului. Consumul cronic (regulat) şi excesiv de alcool determină leziuni hepatice ce duc la steatoză, hepatită sau ciroză hepatică alcoolică. Steatoza hepatică indusă de alcool (ficat gras alcoolic) este primul răspuns al ficatului la consumul de alcool şi este caracterizată de depunerea de grăsime la nivelul celulelor hepatice. Dacă consumul de alcool continuă, steatoza va evolua în steatohepatită alcoolică, apoi în fibroză cu formarea nodulilor de regenerare şi ciroză hepatică.

2. Dieta bogată în grăsimi

Nutriţia este un factor de risc controlabil ce joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ca şi în cazul consumului de alcool, NAFLD prezintă mai multe etape şi poate evolua până la ciroză hepatică sau hepatocarcinom. Studiile au arătat că un consum crescut de carbohidraţi, în special cei rafinaţi, grăsimile saturate şi proteinele din carne pot determina apariţia NAFLD. În prezent, modificarea stilului de viaţă reprezintă principalul tratament.

3. Bolile metabolice

NAFLD este asociată cu diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi obezitatea. Modificarea stilului de viaţă cu evitarea sedentarismului (activitate fizică moderată zilnică)şi scăderea ponderală pot ameliora steatoza, dislipidemia, dar şi rezistenţa la insulină.

4. Excesul de medicamente

Consumul de medicamente fără prescripție medicală este foarte dăunător ficatului, întrucât acesta poate ajunge ca, din cauza supradozajului, să nu le mai poată descompune, diminuându-se astfel capacitatea de a metaboliza substanțele.

Antidepresivele, corticosteroizii și antialgicele pot provoca leziuni hepatice. Daunele pot ajunge până la insuficiență hepatică completă. Acest lucru nu este valabil doar pentru medicamentele convenționale, ci și pentru suplimentele naturale sau plantele aromatice, întrucât și acestea pot fi dăunătoare pentru ficat, dacă sunt consumate în cantități mari.

Multe medicamente sunt metabolizate de ficat. Medicamentele intravenoase pot transmite infecții precum hepatita B și C, ducând la boli hepatice cronice și posibil cancer hepatic. Ciupercile halucinogene conțin substanțe chimice pe care ficatul nu le poate tolera, utilizarea frecventă a canabisului (denumită și marijuana) provoacă leziuni hepatice, mai ales dacă este combinată cu alte medicamente care metabolizează ficatul și cu alți factori care dăunează ficatului (adică, hepatita C, boala ficatului gras). Utilizarea zilnică a marijuanei va cauza cicatrici severe la nivelul ficatului și, în cele din urmă, va provoca moartea permanentă a ficatului (alias, ciroza). Verificați doza prescrisă pentru fiecare medicament și nu depășiți doza maximă alocată pe zi. Încercați să limitați utilizarea acestor medicamente pentru cât mai puțin timp posibil, deoarece pot crea dependență și pot duce cu ușurință la toxicitate hepatică.

5. Expunerea la mediu toxic

Ficatul are rol în detoxifierea organismului motiv pentru care este susceptibil la toxicitate. Expunerea profesională sau accidentală la anumite substanţe (pesticide, insecticide, vopseluri etc.) poate determina leziuni hepatice acute. Expunerea prelungită poate înterveni în procesul de carcinogeneză şi implicit în apariţia cancerului hepatic.

6. Virusurile hepatitice (VHB, VHD, VHC)

Infecţiile cu virusurile hepatitice B, D şi C pot determina forme acute sau cronice de boală. În foarte multe cazuri, infecţia cronicizează ducând la inflamaţie cronică. În timp, evoluţia este spre ciroză şi/sau hepatocarcinom.

Adoptă un stil alimentar sănătos, echilibrat și sustenabil

Și pentru că am menționat, deja, importanța dietei în menținerea sănătății ficatului, iată criteriile după care trebuie să te ghidezi. Evită mâncărurile supracalorice, bogate în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea alba, orezul alb și pastele clasice), precum și cele bogate în zahăr. De asemenea, este recomandat să eviți, pe cât posibil, crustaceele crude sau gătite parțial, pentru că dăunează ficatului.

În schimb, încearcă să urmezi o dietă echilibrată, bogată în fibre, pe care le poți obține din fructe proaspete, legume proaspete și gătite (dar nu cu mult ulei sau unt) și cereale integrale (pâine, paste și orez integrale, mai precis). Dacă obișnuiești să mănânci carne, nu trebuie să o elimini din dietă, ci doar să ai grijă la cantitatea de carne roșie consumată, în medie, pe lună, fiind preferabil să te orientezi, mai mult, spre carne de pasăre și pește. Lactatele sunt, de asemenea, importante, fiind surse foarte bune de proteine, calciu și vitamine, dar este recomandat să optezi pentru variantele cu un conținut redus de grăsimi. În ceea ce privește grăsimile, acestea nu trebuie să lipsească din alimentație, dar în cantități mici spre moderate și obținute din surse sănătoase, cum ar fi nucile, semințele, avocadoul și uleiurile presate la rece (grăsimi mononesaturate și polinesaturate). Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială.

Te-ar putea interesa: Total Cleanse™Liver

Fă exerciții fizice regulate

Atunci când ești consecvent în sport, rezultatele se văd mai repede și mai ușor. În plus, activitatea fizică regulată este foarte importantă pentru sănătatea ficatului, deoarece ajută la arderea trigliceridelor, pentru energie, și poate ajuta chiar și la reducerea grăsimii de la nivelul ficatului.

Când vorbim despre alimentație ne gândim automat la siluetă sau la sănătate. Dar te-ai gândit vreodată că felul în care mănânci îți influențează starea de spirit?

Conexiunea dintre sănătatea mentală și alimentație este o temă de interes mai ales în ultimii ani și este subiectul unor numeroase cercetări științifice.

Nevoile organismului nostru sunt diferite în timpul verii față de cele pe care le avem atunci când temperaturile de afară sunt scăzute. Dacă iarna trebuie să ne alimentăm corespunzător pentru a rezista temperaturilor scăzute, vara este necesar să prevenim letargia provocată de căldura excesivă, deshidratarea și să ne protejăm împotriva arsurilor provocate de razele UV.

Alimentația sănătoasă ne este și de această dată un aliat de folos pentru menținerea sănătății și a stării de bine.

Te-ar putea interesa: Vitamax, Q10

Posibile conexiuni între nutriție și starea de spirit

Nutrienți cheie

O alimentație haotică ce conține în mare parte doar produse procesate, rafinate poate duce la deficiențe de vitamine și minerale. Nivele scăzute de zinc, fier, complexul de vitamine B, magneziu, vitamina D, acizii grași Omega 3 au fost asociate cu lipsa de energie și depresie. Fiecare nutrient are un rol în organismul nostru, ai bineînțeles că influențează și starea de spirit.

Conexiunea intestin-creier – o relație bidirecțională

Rolul microbiomului intestinal are influențe impresionante asupra sănătății noastre. Acest subiect abia acum începe să prindă contur în concluziile studiilor din ultimii ani și cercetarea este abia la început în acest domeniu.

Neurotransmițătorii implicați în depresie și fericire, cum ar fi serotonina, se găsesc și în intestin; 90% din serotonina este produsă în tractul digestiv și nu în creier. Multe antidepresive acționează prin creșterea nivelelor de serotonina. Oamenii de știință au descoperit că bacteriile intestinale produc mulți alți neurotransmițători, cum ar fi dopamina, norepinefrina, acetilcolina, care sunt critici pentru starea de spirit, anxietate, concentrare, recompensă și motivație. Microbiomul intestinal poate provoca modificări în modul în care reacționează creierul nostru.

Ești ceea ce mănânci

Și nu este doar o expresie clișeică, corpul nostru este asemenea unei mașini și are nevoie de combustibil (alimente) de calitate pentru a funcționa la cote maxime.

Ce alimente ar trebui să consumăm pentru a ne susține sănătatea psihicului?

Înainte de a nominaliza tipurile de alimente ce conțin nutrienți cheie pentru sănătatea noastră emoțională, este necesar să știm că avem nevoie de un program alimentar organizat în fiecare zi.

Ordinea alimentară este importantă, pentru că organismul are nevoie să fie hrănit prin mese organizate de-a lungul zilei și adaptate programului pe care îl avem.

Grăsimi sănătoase – peștele gras, cum ar fi exemplul somonului sau scrumbiei, conține cantități mari de acizi grași Omega 3.

Ciocolata neagră – este bogată în mulți compuși care stimulează starea de spirit. Și lăsând deoparte substanțele chimice care provoacă reacții implicate în comportamentul nostru, ciocolata este un produs care, prin gust și textură, ne aduce clar bucurie. Atentie doar la calitatea ei și la cantitate.

Probioticele – murăturile cu sare sau kefirul sunt produse fermentate. Procesul de fermentație permite bacteriilor vii să transforme zaharurile în alcool și acizi. În timpul acestui proces, sunt create probioticele. Aceste microorganisme vii susțin existența și creșterea bacteriilor sănătoase din intestin, iar sănătatea microbiomului influențează starea noastră psihică.

Nucile – sunt surse excelente de zinc și seleniu, minerale implicate în buna funcționare a creierului nostru.

Apa

Vara simțim nevoia mai tare de a bea lichide. Alege apa în detrimentul sucurilor (chiar și naturale) sau a altor băuturi. Pentru un plus de antioxidanți adaugă în apă plante aromatice, de exemplu mentă, lămâie, castraveți sau alte fructe ce îmbunătățesc gustul.

Vara, piețele locale abundă în fructe, legume, plante aromatice cultivate în țara noastră. Să consumi alimente produse în zona ta, să încurajezi producția agriculturii locale sustenabile

Nu există un singur aliment care ne poate asigura o stare mai bună psihică, însă un stil de viață sănătos poate fi un aliat de nădejde în susținerea sănătății.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Omega-3 pentru copii

Pe lângă hidratare, meniurile sănătoase de vară ne pot oferi și energie și vitalitate. Alimentele proaspete și neprocesate, precum fructele și legumele, sunt surse excelente de carbohidrați complecși și fibre, care eliberează energie în mod treptat și susțin nivelul de zahăr din sânge. Aceasta poate ajuta la menținerea unei stări de alertă și a capacității de concentrare pe parcursul zilei, fără a experimenta scăderi bruste de energie. În plus, nutrienții din meniurile sănătoase pot sprijini funcționarea sistemului cardiovascular și a sistemului nervos, contribuind astfel la o senzație generală de vitalitate și bine.

În concluzie, urmarea meniurilor sănătoase pe timpul verii este benefică pentru că ne ajută să ne adaptăm la cerințele specifice ale acestui sezon și să ne susținem organismul în fața provocărilor climatice. Prin furnizarea nutrienților potriviți și a hidratării adecvate, putem experimenta o stare de bine îmbunătățită, o energie constantă și o sănătate mai bună în timpul zilelor călduroase de vară.

Vara, subiectele cele mai fierbinți sunt concediile, plajele însorite, destinațiile exotice și costumele de baie. Dar în egală măsură, vara este anotimpul în care ne putem bucura de o multitudine de alte lucruri. Avem fructe și legume la discreție pe care le găsim proaspete; ne încântă din plin savoarea și beneficiile lor. Avem pentru dumneavoastră câteva sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă.

Vremea ne îndeamnă să practicăm sporturi în aer liber, să înotăm, să ne plimbăm, să uităm de stres, să ne întâlnim cu prietenii și familia.

Însă acest anotimp este unul potrivit pentru a ne stabili câteva obiective în ceea ce privește sănătatea, să mâncăm inteligent și să ne încărcăm cu energie pentru lunile care urmează. Mai jos găsiți câteva idei care s-ar putea să vă inspire în acest sens.

Cele mai importante sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă

Hidratarea este esențială

Vara, temperaturile ridicate ne pot face să transpirăm mai mult, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne hidratăm corespunzător. Bea cel puțin opt pahare de apă pe zi și poți adăuga și băuturi răcoritoare, cum ar fi ceaiul verde sau infuziile de fructe, pentru a-ți varia gusturile și a te bucura de aportul de lichide. Dacă faci exerciții fizice intense sau petreci mult timp în aer liber, este important să-ți rehidratezi corpul cu apă în mod regulat. Poți să-ți păstrezi o sticlă de apă mereu la îndemână și să-i adaugi puțină lămâie sau mentă proaspătă pentru un plus de savoare și prospețime.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Renunțați la dulciuri și consumați fructe de sezon

În loc să mâncați dulciuri, înghețată sau produse de patiserie la desert, ați putea încerca fructele de sezon care sunt pline de vitamine. Vă puteți face o salată de fructe în care puteți adăuga foarte puțin alcool, dar trebuie să renunțați la frișcă. În plus, în zilele caniculare sau la micul dejun puteți consuma smoothie-uri sănătoase care, în plus, asigură acea senzație de sațietate. Gustați piersicile, caisele, pepenele roșu, pepenele galben etc.

Optați pentru grătar în locul alimentelor prăjite în tigaie

Nimănui nu îi face plăcere să stea în bucătărie pe timp de vară în acel miros de ulei încins și în căldură. O variantă mult mai simplă și sănătoasă ar fi să pregătiți la grătar piept de pui, peste, burgeri din carne de curcan. Puteți asezonă grătarul cu dovlecei, ardei, ciuperci, vinete sau roșii gătite în același mod, renunțând la clasicii cartofi prăjiți.

Protejați-vă ochii

Soarele puternic poate avea un impact negativ asupra sănătății ochilor. Poartă întotdeauna ochelari de soare cu protecție UV atunci când te expui la lumina solară, pentru a reduce riscul de deteriorare a retinei și de apariție a cataractei. De asemenea, nu uita să consulți medicul oftalmolog pentru un control de rutină și să respecți timpul de pauză de la ecranele digitale, pentru a-ți menține ochii sănătoși. Dacă simți că ai ochi uscați sau iritați, poți folosi picături oftalmice hidratante recomandate de specialist, pentru a-ți reda confortul și claritatea vederii.

Mic dejun sănătos

Ziua trebuie începută cu un mic dejun sănătos, consistent și delicios. Brânza slabă, ouăle fierte, brânza ricotta, nucile, iaurtul slab și un pahar de suc natural de fructe reprezintă cea mai bună alegere. Aceste alimente sunt pline de proteine și vă ajută să faceți față cu brio unei zile întregi.

Beți ceaiuri reci

Pentru a vă hidrata vara, beți ceaiuri reci neîndulcite, apă plată și renunțați la băuturile carbogazoase pe bază de zahăr. Ceaiul de mentă rece, de exemplu, este o băutură ce poate fi consumată pe timp de vară, dar și ceaiurile de fructe de pădure, lămâie etc. Limonada cu miere este o opțiune răcoritoare pentru zilele fierbinți, așa că variante există, aveți nevoie doar de bunăvoință.

Luați masa în aer liber

Dacă aveți o terasă, un balcon deschis sau un loc cât de mic unde vă puteți bucura de aer curat, atunci trebuie neapărat să serviți masa în aer liber, alături de prieteni. Acest obicei vă ajută să vă destresați și să profitați de soare. Mestecați încet, nu vă grăbiți și, dacă este posibil, ascultați muzică. Vă veți simți bine… garantat.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Faceți zilnic o plimbare scurtă

Acum că zilele sunt mai lungi, ar fi și păcat să nu profitați de acest aspect. Plimbați-vă cel puțin 30 de minute pe zi, mai ales seara, când temperaturile mai scad, iar în marile orașe aerul devine respirabil.

Ne dorim ca aceste sfaturi să te inspire și să te ajute să ai o vară plină de sănătate și bunăstare. Nu uita că, în cazul în care ai orice preocupare sau simptome neobișnuite, este întotdeauna indicat să consulți medicul sau să ne contactezi pentru sfaturi suplimentare. Rămâi sănătos și bucură-te de frumusețea verii!

Cea mai simplă și directă sursă de vitamina D este expunerea la soare. Este important să știți că aceasta trebuie făcută într-un mod responsabil și adecvat pentru fiecare persoană în parte. De asemenea, se recomandă alimentația echilibrată și cât mai diversificată. Lipsa vitaminei D poate fi prevenită cu ajutorul suplimentelor alimentare, la indicațiile specialistului.

Vitamina D mai este cunoscută ca și “vitamina soarelui” care este atât un hormon pe care organismul îl produce cât şi un nutrient absorbit din alimentaţie, deşi cea mai mare cantitate provine din expunerea la lumina soarelui. Este o vitamină despre care se ştie că (ajută organismul să absoarbă şi să reţină calciul şi fosforul; de altfel organismul poate să absoarbă calciul doar în prezenţa vitaminei D. De asemenea, vitamina D reglează multe alte funcţii. S-a dovedit că aceasta ajută în lupta împotriva celulelor canceroase, reduce inflamaţia (de exemplu, în colita ulcerativă şi boala Crohn) contribuind la un control mai bun al infecţiilor, susţine funcţia musculară şi activitatea creierului.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Vitamina soarelui

Organismul sintetizează vitamina D la nivelul pielii sub acţiunea luminii solare, mai precis a radiaţiei ultraviolete UVB, din acest motiv este foarte importantă expunerea la soare, mai ales în perioadele de creştere, copilărie şi adolescenţă şi în cele cu nevoi metabolice crescute (cum sunt perioadele de covalescenţă, sarcină etc.), inclusiv în cazul seniorilor, când procesul de pierdere a calciului de la nivelul oaselor depăşeşte procesul de fixare (astfel apare osteoporoza).

Lipsa vitaminei D şi depresia

În prezent, există mai multe studii în desfăşurare legate de corelaţia dintre carenţa de vitamina D şi depresie, însă nu există o concluzie definitivă şi nu este ferm stabilit acest criteriu pentru depistarea depresiei sau dacă există o relaţie de cauzalitate. Însă, tuturor persoanelor care se întâlnesc cu depresia li se recomandă de către specialişti expunerea la lumina soarelui şi plimbările în aer liber. Prin expunerea la soare, creierul eliberează serotonină, un neurotransmiţător ce ajută la îmbunătăţirea stării de spirit şi a stării generale, acestea fiind obiectivele terapeutice în cazul depresiei.

Deficiența de vitamina D

O deficiență de vitamina D poate avea efecte negative asupra sănătății. Oamenii care nu primesc suficientă vitamina D prin alimentație sau expunerea la soare pot dezvolta probleme ale oaselor, inclusiv osteoporoza, dar și alte afecțiuni precum rahitismul sau cariile dentare. De asemenea, nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de cancer, boli de inimă și diabet.

Pentru a preveni deficiența de vitamina D, este important să aveți o expunere adecvată la soare și să consumați alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peştele gras (de exemplu, somonul, sardinele, tonul la conservă, păstrăvul, peştele spadă), ciupercile, varza kale, laptele fortificat, cerealele fortificate, ouăle. În plus, se poate lua în considerare suplimentarea cu vitamina D dacă nu se poate obține suficienta vitamina D din alimente sau expunere la soare.

Cu toate acestea, trebuie să fiți atenți la cantitatea de vitamina D pe care o consumați, deoarece suplimentele pot fi toxice în cantități mari. De aceea, este important să urmați dozele recomandate de către medic sau specialist.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Beneficiile vitaminei D

Vitamina D are numeroase beneficii pentru sănătatea noastră, iar printre cele mai importante se numără:

Sănătatea oaselor: vitamina D este esențială pentru absorbția și utilizarea adecvată a calciului și fosforului în organism, ceea ce ajută la menținerea sănătății oaselor și la prevenirea osteoporozei.

Sistemul imunitar: vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea funcției sistemului imunitar și la protejarea organismului împotriva infecțiilor și bolilor.

Sănătatea mentală: studiile au arătat că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu depresie și anxietate, iar suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea stării de spirit.

Prevenirea bolilor cronice: vitamina D poate reduce riscul de a dezvolta anumite boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.

Performanța fizică: vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea performanței fizice și la reducerea riscului de accidentare la sportivi.

Sănătatea creierului: studiile ne arată că vitamina D poate juca un rol important în funcțiile cognitive și poate ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.

Este important să reții că excesul de vitamina D este periculos. Pentru a te asigura că nivelul acesteia din sânge este încadrat în limitele firești, mergi regulat la controale de rutină.

Poți lua suplimente pentru întărirea imunității care conțin vitamina D, însă se recomandă să discuți cu un medic sau un specialist înainte. Acesta poate stabili cu exactitate cantitatea necesară și pentru ce durată, în baza unei analize și a unui diagnostic stabilit în mod corect. De asemenea, în cazul în care simți o stare severă de oboseală, dureri la nivelul oaselor și musculaturii, mergi la un consult medical.

Circulația periferică este reprezentată de fluxul sanguin prin sistemul vascular periferic, având rolul de a asigura aportul de oxigen și substanțe nutritive la nivel celular și transportul dioxidului de carbon și al diverselor substanțe excretate de celule. Îmbunătățirea acesteia poate preveni o serie de probleme secundare expunerii la diverși factori de risc. Circulația periferică poate fi îmbunătățită prin mai multe metode simple, care pot fi integrate în viața de zi cu zi.

Există o multitudine de factori care influențează negativ fluxul sanguin periferic, și anume, externi (fumatul, regimul de viață nesănătos – dieta dezechilibrată, sedentarismul, alcoolul etc., temperatura aerului) și interni:

• Ateroscleroză (îngustarea lumenului vascular secundar depunerilor de colesterol). Corpul uman trimite macrofage pentru a îndepărta colesterolul, dar, uneori, acestea rămân blocate în zona afectată. În timp, se constituie o placă alcătuită din colesterol „rău” și macrofage.
• Diferite boli: diabet, hipertensiune, dislipidemii, astm bronșic, insuficiență cardiacă și respiratorie, boli cardiovasculare etc.
• Predispoziția genetică și sarcina.

Circulația sanguină deficitară determină manifestări:

• Neurologice: parestezii, amețeală, pierderi de memorie, cefalee etc.
• Cutanate: modificări de temperatura (senzație de frig), culoare (paloare, cianoză, eritem), edeme, fisuri cutanate, alopecie, prurit etc.
• Musculare: crampe la nivelul mâinilor și picioarelor în timpul mișcării sau în repaus, fatigabilitate.
• Vasculare: varice, ulcere venoase sau arteriale.
• Respiratorii: dispnee.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Cum putem îmbunătăți circulația periferică

Este recomandat să începem să facem exerciții fizice regulate, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul. Acestea sunt activități excelente pentru a îmbunătăți circulația sângelui la nivelul membrelor și a preveni blocajele. În plus, exercițiile fizice ajută la întărirea musculaturii și a oaselor, ceea ce poate reduce riscul de accidentare și durere în zona membrelor. De exemplu, plimbările zilnice de minimum 30 de minute ajută la: tonifierea vaselor sanguine, oxigenarea celulară eficientă, creșterea aportului tisular de substanțe energetice, eliminarea dioxidului de carbon și a produșilor rezultați din metabolismul celular.

De asemenea, este important să evităm pozițiile necorespunzătoare pentru lungi perioade de timp. De exemplu, stând într-o poziție nefirească, precum cea în care stăm cu picioarele încrucișate sau într-o poziție jos, poate duce la blocaje în circulația sângelui. Este bine să ne schimbăm poziția la intervale regulate și să ne asigurăm că avem o poziție sănătoasă în timp ce lucrăm sau ne odihnim.

„Dușurile scoțiene” – dușuri care alternează rapid apa caldă cu apa rece, fiind recomandate doar persoanelor care nu au probleme de sănătate. În cazul în care suferiți de o afectiune cronică, este necesar să cereți sfatul medicului pentru a avea certitudinea că puteți sau nu să apelați la acest tip de dușuri.

În plus, este important să ne îmbunătățim alimentația. Consumul de alimente sănătoase, precum fructe și legume, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea inflamației. De asemenea, evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate, sare și băuturi bogate în zahăr poate fi benefic pentru circulația periferică.

Este indicat să consumăm alimente bogate în vitaminele A, C si E: citrice, papaya, guave, varza de Bruxelles, ardei gras, căpșune, pepene roșu, conopidă, roșii, cereale, migdale, semințe crude, spanac, alune de pădure, avocado, muguri de pin, pătrunjel, măsline.

Și nu în ultimul rând, este important să adoptăm un stil de viață activ și sănătos. Dormitul suficient, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot ajuta la îmbunătățirea circulației periferice. De asemenea, un stil de viață activ și sănătos poate ajuta la reducerea stresului, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea circulației sângelui.

Te-ar putea interesa: Molekin B12

În general, este important să se adopte o abordare holistică pentru îmbunătățirea circulației periferice, care să țină cont atât de aspecte fizice, cât și de aspecte emoționale și de stil de viață. Este important să se consulte un medic sau un profesionist în sănătate înainte de a începe orice tratament sau exercițiu pentru a se asigura că acestea sunt sigure și potrivite pentru situația individuală.

În ceea ce privește un tratament medicamentos, acestea pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge. De exemplu, medicamente precum anticoagulantele sau antiagregantele plăcii pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge.

Acum că a venit toamna, riscul de a răci a crescut considerabil. Este important să avem grijă de noi și să ne întărim sistemul imunitar. Din păcate, mulți dintre noi (fie că ne place să recunoaștem sau nu) avem câteva obiceiuri care ne reduc capacitatea de luptă contra diverselor boli. Și nu zicem doar noi asta ci și numeroase studii care au ajuns la aceeași concluzie: alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra modului în care ne funcționează imunitatea. Printre cauze se numără: stresul, lipsa somnului, poluarea, alimentația nesănătoasă – toate acestea adunate slăbesc sistemul imunitar.

Cât timp imunitatea funcționează corect, nu vom observa nimic, dar, în momentul în care este slăbită din cauza agenților patogeni agresivi, începem să ne simțim rău și să ne  îmbolnăvim. Deși există și excepții de la această regulă, cum ar fi pojarul care ne poate afecta o singură dată în viață, majoritatea ne pot afecta de fiecare dată când intrăm în contact cu ele. Iar în acest caz le putem ocoli cu o imunitate puternică sau prin vaccin.

Să analizăm împreună câteva dintre obiceiurile zilnice care ne scad imunitatea.

Lipsa somnului

De la început, trebuie să înțelegem faptul că nu doar “cantitatea” de somn ne afectează sistemul imunitar ci și cât de “dulce” este somnul respectiv. Reține că nu doar „cantitatea” de somn îți afectează sistemul imunitar, ci și calitatea acestuia. Noi, adulții, avem nevoie de 7 până la 9 ore de somn neîntrerupt pentru ca organismul nostru să poată avea constant un răspuns imun sănătos. Dacă nu reușim să dormim bine, este recomandat să încercăm diverse tehnici de relaxare, precum meditația sau yoga. În plus, nu trebuie să uităm de efectul nociv al ecranelor așa că recomandăm închiderea acestora cu o oră înainte de culcare. Altfel, acordăm creierului nostru timp să se relaxeze.

Pe durata somnului se refac toate funcțiile organismului, inclusiv cele ale sistemului imunitar. Când dormim ne regenerăm.  Nu zice nimeni că e greșit să mai faci din când în când câte o noapte albă, fie că vorbim aici de distracție sau de muncă, dar trebuie să știți că aceste nopți vă pot afecta sănătatea.

Lipsa sportului

Sportul făcut cu regularitate ne influențează pozitiv imunitatea și ne ajută să ne menținem protejați. În schimb, dacă nu facem sport deloc nu permitem sistemului imunitar să funcționeze la adevăratul lui potențial. De aceea, ne este constant recomandat să facem mișcare minimum 30 de minute în fiecare zi. Un stil de viață sedentar nu are efecte benefice asupra sănătății așa că este recomandat să începem să facem mișcare puțin câte puțin. Trebuie să-i oferim și corpului nostru ocazia să se obișnuiască cu această ajustare. Chiar și mersul pe jos poate face diferența și dă rezultate când vine vorba de un sistem imunitar stabil care poate lupta și care poate să facă față cu mai mult succes provocărilor de zi cu zi.

Fumatul

Aici trebuie menționat că și fumatul pasiv ne poate dăuna imunității. Forța noastră de protejare a organismului scade deoarece substanțele care se regăsesc în fumul de țigară diminuează capacitatea noastră generală de a rezista la diversele probleme ce pot apărea. Dacă vrem să ne menținem sistemul imunitar sănătos, nu trebuie să începem să fumăm. Dacă sunteți fumător deja încercați pe cât posibil să renunțați la acest obicei pentru binele vostru.

Alimentația necorespunzătoare

Probabil că următoare propoziție sună extrem de familiar pentru majoritatea dintre noi: “Sunt mereu pe fugă și nu am timp să mănânc ceva de calitate.” Ei bine, acest obicei  reprezintă un risc imens pentru imunitatea noastră.  Alături de stres și somn, alimentația reprezintă un factor cheie de care depinde răspunsul imun al organismului. Din mâncare noi ne extragem energia și resursele necesare pentru sănătatea sistemului tău imunitar. În consecință, dacă nu mâncăm sănătos, sistemul nostru imunitar va fi slăbit. Fast-food-ul, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie,  ne dăunează imunității. Acest tip de alimentație aduce un deficit de vitamine și minerale care ne scade imunitatea simțitor. Asigurați-vă că aveți fructe și legume în “meniul” de acasă deoarece sunt baza unei alimentații sănătoase.

Deși ne dă o stare de bine pe moment, zahărul este un inamic redutabil al imunității. Cercetările au arătat că zahărul modifică răspunsul imunitar și afectează producția de anticorpi. După consumul de zahăr s-a evidențiat un răspuns imun mai slab timp de 5 ore. În plus, consumul cronic de zahăr afectează și flora intestinală, un alt pilon important al imunității.

Stresul și îngrijorarea

Știm cu toții că stresul nu ne face bine. Dar cum mai exact? Ei bine, stresul duce la producerea unui exces de cortizol (de asemenea cunoscut ca și hormonul stresului), scade formarea de anticorpi și ne afectează și flora intestinală, organismul astfel devenind mult mai vulnerabil la infecții și boli. Studii recente au arătat că 5 minute de supărare intensă scade imunitatea pentru câteva ore. Iar persoanele optimiste, care râd des sunt mai puțin vulnerabile la boli. Cine a zis că “râsul este cel mai bun medicament” chiar nu a glumit!

Aveți grijă de voi și vă dorim o toamnă cât mai frumoasă!

Micul dejun, secretul energiei

Micul dejun te ajută să ai energie în prima parte a zilei, momentul în care organismul este odihnit după somnul de noapte și ai cele mai mari șanse să ai un randament ridicat și să realizezi tot ceea ce ți-ai propus.

Masa de dimineață stimulează activitatea cerebrală

Te vei concentra mai bine, întrucât tocmai ce ai primit o doză importantă de nutrienți care stimulează activitatea cerebrală. În plus, dacă îți începi activitatea zilnică cu stomacul gol poți ajunge foarte ușor, în câteva ore, la o stare de frustrare din cauza foamei și este foarte probabil să apelezi la niște gustări mai consistente și (că ne place să recunoaștem sau nu) nesănătoase. Produsele de patiserie din drumul tău către job poate că sunt bune la gust, dar conțin foarte multe glucide (deci te îngrașă) și nici nu te vor satura pentru multă vreme.

Micul dejun este o masă la care poți include alimente pe care, poate, nu-ţi doreşti să le mănânci în timpul zilei, dar asta nu înseamnă că trebuie să alegi variantele nesănătoase. Poţi include cereale,  fructe de pădure şi lapte fără grăsimi. Acestea sunt surse bogate de fibre, acid folic şi calciu. Evită gogoşile cu zahăr sau prăjiturile la micul dejun pentru că acestea duc la scăderea glicemiei în câteva ore şi vei fi într-o căutare constantă după alt produs care conţine zahăr.

Puterea exemplului

Micul dejun este important la orice vârstă, dar mai ales în cazul copiilor în creștere reprezintă o cale sigură către o dezvoltare armonioasă. Dacă tu nu mănânci dimineața, nici copiii tăi nu o vor face. Începe cu exemplul propriu pentru a-ți putea deprinde copiii cu obiceiuri bune care le vor proteja, pe termen lung, sănătatea.

Specialiștii în nutriție afirmă că micul dejun ideal conține următoarele elemente:

• un fruct pentru vitamine;
• cereale integrale pentru fibre;
• un produs din lapte vegetal pentru vitamine, calciu și proteine;
• băutură caldă (ceai) pentru hidratare.

Nu ești obișnuit să mănânci dimineața și îți este imposibil să te așezi la masă să iei micul dejun? Obiceiurile alimentare se educă și ele. Ca să ajungi să faci asta, nu te gândi la hrana solidă de la început, poți să o iei pas cu pas. Îmbină nevoia organismului de hidratare cu necesarul său de vitamine, preparând rapid un smoothie energizant dintr-o cană de lapte de soia cu o banană și 2-3 linguri de fructe de goji. Le mixezi pentru câteva secunde în blender și poți începe ziua în forță. Tocmai ți-ai luat doza esențială de energie.

Poftă bună și o zi frumoasă!