Ce este gripa?

Gripa este o afecțiune acută a căilor respiratorii, manifestată prin tuse și durere la înghițire. Ea are la bază o afectare a celulelor ce căptușesc căile respiratorii, ajungându-se astfel la o inflamație locală. Semnele și simptomele generale sunt febra, cefaleea, astenia fizică și durerile musculare. Responsabilă de producerea gripei este infecția virală cu virusul gripal A, B sau C.

Totuși, epidemiile de gripă par a se datora în special formei A, care afectează sezonier milioane de persoane. La nivel mondial, gripa este principala cauză de natură infecțioasă a decesului în rândul vârstnicilor și persoanelor cu risc (copii și persoanele imunocompromise). Tocmai din acest motiv, se are în vedere elaborarea de strategii eficiente, cu aplicabilitate extinsă, pentru prevenirea infecției cu Influenza. La persoanele sănătoase, care au un sistem imunitar integru, gripa provoacă simptome relativ ușoare, fără complicații.

Situația se schimbă în rândul copiilor și persoanelor în vârstă. Acest lucru se datorează faptului că odată cu înaintarea în vârstă sistemul imunitar își pierde din eficiență, iar răspunsul imunitar este deficitar. Acest aspect poate fi pus pe seama involuției timusului, un organ cu rol imunitar, unde are loc maturarea limfocitelor, dar și altor procese care survin odată cu înaintarea în vârstă. În rândul copiilor, sistemul imunitar nu este pe deplin maturizat, iar mecanismele biologice ce sunt implicate în lupta contra infecțiilor sunt deficitare. Drept urmare, specialiștii sunt de părere că prevenirea gripei este vitală mai ales în rândul persoanelor cu risc de major de complicații.

Te-ar putea interesa: Stodal Sirop

Din ce cauză poți avea o infecție gripală?

O idee greșită a multor persoane este aceea că frigul provoacă gripa. De fapt, nu neapărat expunerea la frig este vinovată pentru gripă, ci mai degrabă un sistem imunitar deficitar, care reacționează anevoios față de infecția cu virusurile gripale.

Cum se transmite?

Virusul gripal se transmite extrem de ușor. Cea mai răspândită cale este saliva eliminată prin respirație, strănut sau tuse de către bolnavi sub formă de micro picături (picături Flugge). Acestea conțin secreții cu floră patogenă, inclusiv virusul gripal. Fiind ușor purtate de către curenții de aer, micro picăturile parcurg distanțe mari.

Se realizează în acest mod deoarece se pot cantona pe haine, pe obiectele care ne înconjoară (clanța ușii, bancnote, întrerupătoarele de lumină, obiecte de uz casnic), dar pot fi localizate și pe mâna bolnavilor (este posibilă și infectarea prin strângerea mâinii dacă apoi ducem mâna la nas, gură sau ochi, întrucât punem în contact cu mucoasa virusul gripal).

Ce tratament există pentru gripă?

Gripa se vindecă cu tratament într-o săptămână și fără tratament în 7 zile.

Pentru a evita eventualele complicații, cât și pentru confortul propriu, tratamentul va fi unul care să amelioreze simptomele. Medicamente pe bază de paracetamol, ibuprofen, ceaiuri, siropuri, repaus la pat.

Concomitent cu tratamentul medicamentos, se recomandă:

• odihnă (7-8 ore/noapte), oboseala slăbind sistemul imunitar și favorizând apariția infecțiilor gripale;
• consumul mare de lichide (ceaiuri, supe);
• evitarea fumatului și a consumului de alcool.

Cum să te ferești de gripă?

• Vaccinează-te cu vaccinul antigripal.
• Evită aglomerația sau grupurile mari de oameni.
• Aerul condiționat care produce căldură sau aerul uscat din apartament afectează mucoasa nazală și favorizează înmulțirea unora dintre virusurile care provoacă afecțiuni ale căilor respiratorii superioare. Așadar, umidifică aerul folosind recipiente cu apă pe care să le așezi apoi pe calorifere.
• Aerisește camera în care lucrezi sau te odihnești.
• Spală-te cât mai des pe mâini cu săpun pentru a te apăra împotriva răspândirii virusurilor.
• Alimentează-te corespunzător! Mănâncă multe fructe – mai ales citrice, deoarece ele conțin o cantitate mare de vitamina C. Apoi nu uita de legume și produse lactate, întrucât întăresc sistemul imunitar și ajută la prevenirea infecțiilor de orice natură.

Alte măsuri pe care le puteți lua pentru a preveni gripa

Pentru a reduce riscul de gripă, utile s-ar putea dovedi și următoarele măsuri:

• Întărirea sistemului imunitar: sistemul imunitar joacă un rol esențial în lupta contra bolii și agenților infecțioși. Pentru a vă spori și întări imunitatea, puteți consuma ceaiuri, vitamine, minerale, care stimulează activitatea și rezistența acestuia.
• Încercați să faceți mai multă activitate fizică: specialiștii consideră că există o asociere clară între nivelul ridicat de activitate fizică și capacitatea sistemului imunitar de a face față mai multor tipuri de agenți infecțioși. Pe lângă acestea, activitatea fizică este esențială pentru a vă menține integritatea cognitivă, rezistența musculară și osoasă.
• Integrați mai multe fructe și legume în dieta dumneavoastră. Deoarece conțin vitamine și o gamă variată de minerale implicate în susținerea funcției imunitare, fructele și legumele se consideră a fi o sursă excelentă de compuși bioactivi care întăresc imunitatea.
• Prezentați-le apropiaților dumneavoastră beneficiile vaccinării și explicați-le faptul că este vorba despre o modalitate principală de a preveni gripa și complicațiile asociate. Chiar dacă persoana respectivă are o imunitate puternică, tot există riscul de a face gripă și de a deveni astfel o sursă de infecție pentru alte persoane expuse riscului de complicații.
• Dacă manifestați simptome de gripă, nu ieșiți afară. Puteți solicita ajutorul cuiva în ceea ce privește medicamentele, cumpărăturile sau alte lucruri necesare. Ieșind afară, contribuiți la riscul de infecție al altor persoane. Atunci când ieșiți, purtați neapărat masca de protecție.

Vaccinarea – cea mai eficientă strategie de a preveni gripa și complicațiile

Administrarea unui vaccin antigripal este recomandată pentru toate persoanele cu vârsta peste 6 luni, care nu prezintă contraindicații. Reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire, însă și de control, a gripei. Eficiența vaccinului este demonstrată în special în rândul copiilor cu vârsta de peste 2 ani și adulților sănătoși, variind între 10-60%. Cea mai scăzută eficacitate apare când tulpinile virale vehiculate în mediu sunt altele decât cele conținute în vaccinul administrat. Este o realitate posibilă, deoarece virusurile frecvent suferă mutații și, astfel, se dezvoltă noi tulpini care au potențialul de a fi mult mai virulente și de a produce chiar simptome noi.

FDA-ul a aprobat atât vaccinuri trivalente, cât și cvadrivalente, care conțin mai multe tulpini virale astfel încât să se asigure imunizarea împotriva acestora. În ceea ce privește imunizarea femeilor însărcinate, studiile demonstrează că vaccinarea în timpul sarcinii nu doar că reduce la jumătate riscul de a dezvolta gripă, ci reduce și riscul ca sugarii (până la 24 de săptămâni) să contracteze infecția virală. În anumite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă, persoanele cu stare imunitară depresivă și sugari, vaccinul antigripal este mai puțin eficient în contractarea infecției, dar pare a fi esențial pentru a reduce incidența complicațiilor și potențialul violent al simptomelor.

Te-ar putea interesa: Carmol Flu

Antibioticele nu te scapă de gripă!

Dacă pentru un tratament eficient, gândul te duce imediat la antibiotice, ar fi bine să renunți. Gripa este determinată de un virus și nu de infecția cu o bacterie, iar antibioticele sunt eficiente doar în lupta cu bacteriile. Așadar, în cazul gripei, antibioticele nu au aproape niciun efect, decât dacă este complicată cu o suprainfecție bacteriană.

Marea greșeală este să preferi să te tratezi singur, cu ceea ce crezi că ar funcționa, în loc să apelezi la sfatul unei persoane competente: un doctor, un farmacist.

Cu siguranță, cicatricile fac parte din procesul natural de vindecare și pot apărea atât pe suprafața pielii, cât și în interiorul corpului. Cicatricile reprezintă o parte normală a procesului de vindecare, iar ele pot apărea ca urmare a leziunilor la nivelul pielii sau al țesuturilor interne ale corpului. Aceste semne pot fi vizibile sau ascunse, în funcție de locul și severitatea rănii. Așadar, hai să explorăm mai multe despre cicatrici!

Te-ar putea interesa: Balsam reparator cu triplă acțiune La Roche Posay

Cum se formează cicatricile?

Atunci când pielea sau țesuturile corpului suferă o leziune, organismul nostru intră în acțiune pentru a se vindeca. Acest proces implică producerea de colagen, o proteină care ajută la închiderea rănii. Colagenul se acumulează în zona afectată pe o perioadă semnificativă de timp, făcând cicatricile să devină treptat mai moi și mai puțin vizibile.

Cicatricile nu dispar magic

Deși cicatricile cutanate pot deveni mai puțin vizibile în timp, acest proces poate dura până la doi ani sau mai mult. După acest interval, este puțin probabil să mai dispară complet. De asemenea, unele părți ale corpului sunt mai susceptibile la formarea de cicatrici, cum ar fi genunchii și coatele, datorită mișcărilor constante ale acestor zone.

Cicatricile anormale

Există situații în care cicatricile pot deveni anormale. De exemplu, cicatricile hipertrofice sunt foarte late și pot apărea atunci când leziunea este mare sau dacă se infectează. Cicatricile cheloide sunt caracterizate de excesul de țesut cicatricial, crescând chiar și după vindecare.

Semne și simptome

Cicatricile inițiale pot fi roșii și inflamate, dar de obicei se estompează în timp. Dacă marginile plăgii au fost suturate sau sunt apropiate, cicatricea se poate vindeca sub forma unei linii palide. Totuși, cicatricile mai late, care necesită mai mult țesut cicatricial pentru închidere, pot avea o culoare mai închisă și necesită mai mult timp pentru a se vindeca.

Tipuri de cicatrici

Cicatricile pot varia în funcție de aspect și pot fi clasificate în diverse categorii:

• Cicatrici cheloide: Sunt caracterizate de creșterea excesivă a țesutului cicatricial dincolo de zona inițială a leziunii. Acestea pot fi ridicate, groase și înroșite.
• Cicatrici hipertrofice: Asemănătoare cu cele cheloide, dar rămân în interiorul zonei inițiale a leziunii.
• Cicatrici atrofice: Adâncite în piele și pot avea aspect de gropițe sau fâșii.
• Cicatrici hiperpigmentate: Prezintă o culoare mai închisă decât pielea normală.
• Cicatrici contractate: Se strâng în timpul procesului de vindecare.
• Cicatrici postoperatorii: Pot varia în funcție de tipul intervenției chirurgicale.
• Cicatrici post-acnee: Rezultă din leziunile cauzate de acnee.
• Cicatrici provocate de arsuri: Pot varia în aspect și afecta grav aspectul pielii.

Cum să gestionezi cicatricile cu produse naturale

Există numeroase produse naturale care pot ajuta la diminuarea aspectului cicatricilor, dar fiecare cicatrice este unică, așa că rezultatele pot varia de la o persoană la alta. Iată câteva opțiuni:

• Ulei de măsline: Bogat în antioxidanți și vitamina E, poate ajuta la hidratarea pielii și stimularea regenerării celulare.
• Aloe vera: Are proprietăți antiinflamatorii și calmante, ajutând la reducerea roșeții și inflamației.
• Ulei de trandafir de damasc: Are proprietăți regenerante și poate îmbunătăți textura pielii.
• Ulei de lavandă: Cu proprietăți antibacteriene, poate contribui la vindecarea mai rapidă a cicatricilor.
• Extract de ceapă: Potrivit studiilor, poate reduce dimensiunea și aspectul cicatricilor, în special a celor cheloide și hipertrofice.
• Miere de albine: Cu proprietăți antibacteriene și de vindecare, poate stimula regenerarea pielii.
• Suc de lămâie: Acidul citric din sucul de lămâie poate ajuta la exfolierea pielii și îmbunătățirea cicatricilor.

Înainte de a aplica oricare dintre aceste produse, asigurați-vă că efectuați un test de sensibilitate pe o mică porțiune de piele pentru a evita reacțiile alergice.

Te-ar putea interesa: CeraVe Cremă hidratantă pentru picioare

Cum să tratezi cicatricile inestetice

Cicatricile pot fi tratate în funcție de aspectul și duritatea lor. Opțiuni pot include utilizarea de produse dermatocosmetice, cum ar fi cremele cu vitamina E sau folosirea foliilor cu silicon pentru a aplatiza și înmuia cicatricile. De asemenea, medicul dermatolog poate recomanda tratamente specifice sau medicamente, cum ar fi aminobenzoatul de potasiu, în funcție de severitatea cicatricilor.

Prevenire Deși nu putem preveni complet formarea cicatricilor, există măsuri pe care le putem lua pentru a limita severitatea lor.

Milioane dintre noi riscă să nu beneficieze de cel mai bun antibiotic dacă dezvoltăm o infecție pentru că, din greșeală, credem că suntem alergici la penicilină. Acest text își propune să-ți ofere informații cât mai utile despre acest subiect.

Ce este penicilina?

Penicilina, descoperită pentru prima dată de Alexander Fleming în 1928, rămâne un antibiotic esențial în ziua de azi. Există peste 15 medicamente înrudite chimic, precum penicilina, ampicilina, amoxicilina, amoxicilina-clavulanat și meticilina, care sunt folosite pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Acestea pot fi administrate fie oral, fie prin injecție și reprezintă una dintre cele mai utilizate clase de antibiotice la nivel global.

Te-ar putea interesa: Apă de mare

Cât de frecventă este alergia la penicilină?

Aproximativ 10% dintre pacienți raportează că au o alergie la penicilină, dar în realitate, peste 90% dintre aceștia nu sunt cu adevărat alergici. Chiar și pacienții cu reacții severe, cum ar fi anafilaxia, pot deveni în timp non-alergici la penicilină.

Ce presupune testarea alergiei la penicilină?

Un alergolog vă poate ajuta să aflați dacă sunteți alergic la penicilină printr-un test cutanat. Acesta implică o înțepătură a pielii, de obicei pe spate sau pe antebraț, urmată de aplicarea unei mici cantități de alergen penicilinic. Alergologul compară reacția pielii la penicilină cu reacția la un control pozitiv (histamină) și un control negativ (soluție salină). Dacă testul cutanat este pozitiv, în general, apare mâncărime, roșeață și umflături la locul înțepăturii, indicând o alergie.

Persoanele care nu prezintă nicio reacție la test pot face cu încredere un test cu amoxicilină. Aici, alergologul administrează amoxicilina și monitorizează semnele și simptomele timp de cel puțin o oră, sub supraveghere medicală.

Puzzle-ul din jurul alergiei la penicilină

Gândește-te la situația în care ai nevoie de antibiotice pentru o infecție, dar eviți penicilina din cauza presupusei alergii. Primesti alt antibiotic care poate să nu fie la fel de eficient, prelungind recuperarea și crescând riscul de spitalizare. Din nefericire, acest scenariu se întâmplă prea des.

Aproximativ 6% dintre persoanele din Marea Britanie (adica aproximativ 4 milioane de persoane) sunt etichetate ca avand alergie la penicilina. Dar adevărul este că peste 90% dintre acești pacienți nu sunt cu adevărat alergici la penicilină când sunt evaluați complet.

Dacă crezi că ai fost etichetat greșit cu alergie la penicilină, discută cu farmacistul sau medicul de familie la următoarea vizită pentru a clarifica situația. Vestea bună este că, în multe cazuri, poți lua penicilina în siguranță atunci când este necesar și poți elimina eticheta de „alergie la penicilină” din fișa ta medicală.

Consecințele unei etichete de alergie la penicilină

Faptul de a fi etichetat greșit ca având alergie la penicilină poate duce la prescrierea unui antibiotic de rezervă, care poate avea nevoie de mai mult timp pentru a-și face efectul și poate crește riscul de spitalizare. Studiile au arătat că având eticheta de alergie la penicilină este asociată cu un risc mai mare de deces la pacienții tratați pentru infecții, de aceea este crucial să rezolvăm această problemă.

Concepții greșite comune

Atunci de ce atât de multe persoane cred că sunt alergice la penicilină când nu sunt? Există câteva concepții greșite comune care contribuie la această problemă:

1. Efectele secundare sunt confundate cu reacții alergice: Mulți oameni confundă efectele secundare comune ale antibioticelor, cum ar fi greața sau diareea, cu reacții alergice. Aceste simptome tind să dispară odată ce tratamentul se încheie.
2. Simptomele infecției pot fi interpretate greșit: Uneori, simptomele infecției care se tratează, cum ar fi o erupție cutanată, sunt interpretate greșit ca o reacție alergică.
3. Alergiile din copilărie: Unele persoane au raportat alergii la penicilină cu mulți ani în urmă, poate chiar în copilărie. În timp, aceste alergii pot dispărea, dar percepția unei alergii rămâne.

Ce poți face

Dacă te îngrijorezi că ai fost etichetat greșit cu alergie la penicilină, iată ce poți face:

• Discută cu farmacistul sau medicul de familie la următoarea vizită: Ei te vor ajuta să înțelegi situația ta, să faci diferența între efectele secundare și reacțiile alergice și să stabilești nivelul tău de risc. Această cunoaștere te va ajuta să primești cel mai eficient tratament pentru nevoile tale și să elimini eticheta de alergie la penicilină din dosarul medical.

Te-ar putea interesa: Salviasept kids Tuse 6 acadele

Alergiile greșite la penicilină reprezintă o problemă semnificativă pentru sănătate și este crucial să le revizuim. Poți descoperi că, în cele din urmă, nu ești alergic la penicilină, ceea ce poate face o diferență semnificativă în viitorul tău sănătate. În timp ce există un mic procentaj de oameni cu adevărat alergici la penicilină, majoritatea pot tolera această clasă de antibiotice fără probleme. Este important să fii informat pentru a primi tratamentul corect atunci când este necesar.

Ce bine face să dai jos câteva kilograme, nu-i așa? Ei bine, atunci când te-ai cam încărcat prea mult și începi să dai jos, corpul tău primește niște upgrade-uri grozave, atât la nivel fizic, cât și mental.

Când ești în categoria supraponderalilor sau chiar obezilor, cel mai tare beneficiu al dietei este că scade riscul de toate problemele grave de sănătate. Dacă ai luat mai mult decât trebuie la capitolul kilograme, poți fi mai expus unor probleme precum diabetul de tip 2, anumite tipuri de cancer, dureri de genunchi, probleme cu inima etc.

Te-ar putea interesa: Apuretin Slim

Cum afli dacă ești în echipa celor care ar trebui să slăbească? În primul rând, poți să-ți faci o idee calculându-ți indicele de masă corporală (IMC). Înțeleg, IMC-ul nu e măsura perfectă pentru toată lumea (mai ales dacă ești sportiv și ai mușchi cât casa), dar îți dă o idee generală despre situația ta.

Dacă vrei o altă modalitate de a verifica dacă ar trebui să dai start slăbirii, uite una simplă: măsoară-ți talia. Indiferent de IMC și înălțimea ta, e timpul să dai jos câteva kilograme dacă circumferința ta abdominală depășește aproximativ 100 de centimetri (bărbați) sau 85 de centimetri (femei).

Scăderea în greutate are un impact semnificativ asupra sănătății, ajutând la prevenirea bolilor metabolice, diabetului de tip 2, bolilor de inimă și problemelor articulare asociate excesului ponderal. Dar cum se întâmplă tranziția în corpul uman atunci când o persoană supraponderală reușește să piardă între 5-10% din greutatea sa?

Rezistența inițială

Corpul uman este programat pentru a acumula rezerve de grăsime pe care să le utilizeze în momentele de nevoie. Prin urmare, stilul de viață caracterizat de alimentație bogată în calorii și inactivitate fizică încurajează acumularea acestor depozite de grăsime. În schimb, în timpul dietei și al antrenamentelor regulate pe termen lung, echilibrul caloric se inversează: consumăm mai puține calorii decât ardem în mod normal, ceea ce stimulează procesul de slăbire. Cu toate acestea, corpul reacționează prin generarea de senzații de foame și poftă de alimente mai bogate în grăsimi, încercând să contracareze această tendință.

Îmbunătățirea somnului

Pierderea kilogramelor în plus și a stratului de grăsime contribuie la un somn de calitate. Persoanele supraponderale și obeze sunt mai susceptibile de a suferi de afecțiuni precum apneea de somn și insomniile, datorită grăsimii acumulate în zona gâtului și a cefei, care poate obstrucționa căile respiratorii. Pe măsură ce acest strat de grăsime se reduce, episoadele de apnee pot dispărea.

Creșterea nivelului de energie

Cantitatea totală de energie necesară pentru menținerea funcțiilor corporale, activitatea fizică și odihnă este mai mare la persoanele supraponderale. Prin urmare, când o persoană pierde în greutate, chiar și o cantitate relativ mică, precum 5-10% din greutatea corporală, simte adesea o creștere semnificativă a nivelului de energie pe parcursul zilei.

Reechilibrarea hormonală

Depozitele de grăsime din corp nu influențează doar aspectul exterior, ci și funcționarea organelor interne și sistemului endocrin. Hormonii transmit mesaje chimice prin sânge și țesuturi, reglând metabolismul, creșterea, reproducerea, funcția sexuală și starea de spirit. Dezechilibrele hormonale pot contribui la riscul anumitor tipuri de cancer. Pierderea în greutate, mai ales în combinație cu exercițiile fizice, normalizează nivelurile hormonale, reducând astfel riscul de cancer.

Modificări ale mușchilor, oaselor și pielii

Excesul de greutate pune presiune asupra sistemului osos și articulațiilor, și poate determina întinderea pielii. Pe măsură ce kilogramele sunt eliminate prin dietă și activitate fizică, mușchii devin mai tonifiați și mai puternici, dar densitatea osoasă poate să scadă. Antrenamentele fizice care includ rezistență ajută la menținerea forței și densității osoase. În plus, pielea necesită o îngrijire specială, inclusiv hidratare și tonifiere, pentru a preveni pierderea elasticității.

Starea psihică este mult mai bună

Nu doar că te simți mai bine fizic când dai jos kilogramele în plus, dar și starea ta de spirit și sănătatea mentală se bucură de un boost serios. Într-un studiu cu oameni mai în vârstă, care dădeau bătăi de cap obezității, s-a constatat că după doar trei luni de la pierderea semnificativă în greutate, oamenii aceștia au zis că sunt mult mai zen. Și surpriză, au simțit și o ameliorare a stării de spirit, mai puțin stres și au învățat să-și țină sub control mai bine reacțiile de furie și oboseala.

Ce-i mai bine este că, cu cât te simți mai bine psihic, cu atât e mai ușor să duci la bun sfârșit călătoria de slăbire și să dai jos și mai mult din greutatea în plus. Iar după ce ai ajuns la o greutate sănătoasă, riscul de depresie, anxietate și alte problemuțe de sănătate mentală se reduce semnificativ.

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Deci, slăbitul are numeroase beneficii, atât pentru trup, cât și pentru suflet. Dacă te-ai hotărât să dai jos câteva kilograme – sau chiar mai multe – și vrei să o faci într-un mod sănătos, fă un popas la doctor sau la un nutriționist, să te îndrume cum trebuie.

Practic, mâncarea ingerată trebuie prelucrată de către ficat înainte de a fi distribuită în organism. În plus, ficatul produce anumite proteine importante pentru coagularea sângelui. De aceea, starea de sănătate a fiecăruia este direct legată de funcționarea optimă a ficatului.

Ficatul reprezintă un organ multifuncţional şi esenţial pentru buna funcţionare a întregului organism. Iar în mare parte ţine de noi să-i păstrăm sănătatea. Iată principalii factori care se fac vinovaţi de îmbolnăvirea acestuia.

Ficatul are rol atât de „fabrică” prin producţia de proteine (albumină), factori de coagulare (II, VII, IX, X), bilă, hormoni (angiotensinogen), cât şi de „coş de gunoi” (metabolizarea alcoolului, medicamentelor etc.) şi „depozit” (stocarea vitaminelor liposolubile – A, D, E, K; fierului, a carbohidraţilor – glicogen). De asemenea, ficatul prezintă o funcţie imunologică importantă pentru organism (sistem fagocitar mononuclear).

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Cine îmbolnăveşte ficatul?

1. Consumul de alcool

Alcoolul se metabolizează la nivelul ficatului. Consumul cronic (regulat) şi excesiv de alcool determină leziuni hepatice ce duc la steatoză, hepatită sau ciroză hepatică alcoolică. Steatoza hepatică indusă de alcool (ficat gras alcoolic) este primul răspuns al ficatului la consumul de alcool şi este caracterizată de depunerea de grăsime la nivelul celulelor hepatice. Dacă consumul de alcool continuă, steatoza va evolua în steatohepatită alcoolică, apoi în fibroză cu formarea nodulilor de regenerare şi ciroză hepatică.

2. Dieta bogată în grăsimi

Nutriţia este un factor de risc controlabil ce joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ca şi în cazul consumului de alcool, NAFLD prezintă mai multe etape şi poate evolua până la ciroză hepatică sau hepatocarcinom. Studiile au arătat că un consum crescut de carbohidraţi, în special cei rafinaţi, grăsimile saturate şi proteinele din carne pot determina apariţia NAFLD. În prezent, modificarea stilului de viaţă reprezintă principalul tratament.

3. Bolile metabolice

NAFLD este asociată cu diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi obezitatea. Modificarea stilului de viaţă cu evitarea sedentarismului (activitate fizică moderată zilnică)şi scăderea ponderală pot ameliora steatoza, dislipidemia, dar şi rezistenţa la insulină.

4. Excesul de medicamente

Consumul de medicamente fără prescripție medicală este foarte dăunător ficatului, întrucât acesta poate ajunge ca, din cauza supradozajului, să nu le mai poată descompune, diminuându-se astfel capacitatea de a metaboliza substanțele.

Antidepresivele, corticosteroizii și antialgicele pot provoca leziuni hepatice. Daunele pot ajunge până la insuficiență hepatică completă. Acest lucru nu este valabil doar pentru medicamentele convenționale, ci și pentru suplimentele naturale sau plantele aromatice, întrucât și acestea pot fi dăunătoare pentru ficat, dacă sunt consumate în cantități mari.

Multe medicamente sunt metabolizate de ficat. Medicamentele intravenoase pot transmite infecții precum hepatita B și C, ducând la boli hepatice cronice și posibil cancer hepatic. Ciupercile halucinogene conțin substanțe chimice pe care ficatul nu le poate tolera, utilizarea frecventă a canabisului (denumită și marijuana) provoacă leziuni hepatice, mai ales dacă este combinată cu alte medicamente care metabolizează ficatul și cu alți factori care dăunează ficatului (adică, hepatita C, boala ficatului gras). Utilizarea zilnică a marijuanei va cauza cicatrici severe la nivelul ficatului și, în cele din urmă, va provoca moartea permanentă a ficatului (alias, ciroza). Verificați doza prescrisă pentru fiecare medicament și nu depășiți doza maximă alocată pe zi. Încercați să limitați utilizarea acestor medicamente pentru cât mai puțin timp posibil, deoarece pot crea dependență și pot duce cu ușurință la toxicitate hepatică.

5. Expunerea la mediu toxic

Ficatul are rol în detoxifierea organismului motiv pentru care este susceptibil la toxicitate. Expunerea profesională sau accidentală la anumite substanţe (pesticide, insecticide, vopseluri etc.) poate determina leziuni hepatice acute. Expunerea prelungită poate înterveni în procesul de carcinogeneză şi implicit în apariţia cancerului hepatic.

6. Virusurile hepatitice (VHB, VHD, VHC)

Infecţiile cu virusurile hepatitice B, D şi C pot determina forme acute sau cronice de boală. În foarte multe cazuri, infecţia cronicizează ducând la inflamaţie cronică. În timp, evoluţia este spre ciroză şi/sau hepatocarcinom.

Adoptă un stil alimentar sănătos, echilibrat și sustenabil

Și pentru că am menționat, deja, importanța dietei în menținerea sănătății ficatului, iată criteriile după care trebuie să te ghidezi. Evită mâncărurile supracalorice, bogate în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea alba, orezul alb și pastele clasice), precum și cele bogate în zahăr. De asemenea, este recomandat să eviți, pe cât posibil, crustaceele crude sau gătite parțial, pentru că dăunează ficatului.

În schimb, încearcă să urmezi o dietă echilibrată, bogată în fibre, pe care le poți obține din fructe proaspete, legume proaspete și gătite (dar nu cu mult ulei sau unt) și cereale integrale (pâine, paste și orez integrale, mai precis). Dacă obișnuiești să mănânci carne, nu trebuie să o elimini din dietă, ci doar să ai grijă la cantitatea de carne roșie consumată, în medie, pe lună, fiind preferabil să te orientezi, mai mult, spre carne de pasăre și pește. Lactatele sunt, de asemenea, importante, fiind surse foarte bune de proteine, calciu și vitamine, dar este recomandat să optezi pentru variantele cu un conținut redus de grăsimi. În ceea ce privește grăsimile, acestea nu trebuie să lipsească din alimentație, dar în cantități mici spre moderate și obținute din surse sănătoase, cum ar fi nucile, semințele, avocadoul și uleiurile presate la rece (grăsimi mononesaturate și polinesaturate). Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială.

Te-ar putea interesa: Total Cleanse™Liver

Fă exerciții fizice regulate

Atunci când ești consecvent în sport, rezultatele se văd mai repede și mai ușor. În plus, activitatea fizică regulată este foarte importantă pentru sănătatea ficatului, deoarece ajută la arderea trigliceridelor, pentru energie, și poate ajuta chiar și la reducerea grăsimii de la nivelul ficatului.

În România primești diagnostic că suferi de sindromul burnout dacă la muncă, în timpul activității tale, ai o perioadă în care simți că nu mai faci față la task-uri și lucrezi intens și peste program. În plus, sindromul Burn-out poate apărea și din cauza unor motive personale și a mediului social în care trăiești. Dorința de a acoperi un gol, o frustrare, o dezamăgire cu un volum de muncă apare în ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucrează în corporații. Sentimentul de frustrare în cadrul sindromului burnout este des întâlnit.

Totodată, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una dintre cele mai misterioase boli. Deși nu se cunosc mecanismele de declanșare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, întrucât starea maladivă survine cu o recurență crescută la persoanele cu diagnostic de anxietate și de depresie. Dar acest sindrom este asociat și cu o carență de vitamine, sau un sistem imunitar slăbit. Deficitul de minerale, în special de fier, produce în timp anemie feriprivă și implicit apare o scădere a capacității eritrocitelor de a oxigena coerenț sistemul cerebral.

Te-ar putea interesa: Nervocalmin Somn Ușor cu Valeriană

Pe scurt, sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”, scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană până ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată și inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extravertizarea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

În plus, studiile au arătat că sindromul burnout apare și la persoanele care au diagnostic de hipoglicemie, suferă de diferite forme de alergie, sau au fost infectate cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, suferă de dereglări hormonale, în special ale hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitară sau glanda suprarenală. Chiar și lipsa unor aminoacizi poate genera sindromul de burnout. De exemplu, dacă din organism lipsește L-Tirozina, organismul este mai predispus la factori de stres, pierde capacitatea de reacție și nu se poate odihni corect.

La unii pacienți s-a observat că sindromul burnout survine pe fondul unei scăderi cronice a tensiunii arteriale, acești pacienți fiind de obicei hipotensivi. La alți pacienți s-au constatat semne de burnout din cauza unor boli autoimune care cauzează inflamarea anumitor căi neuronale din sistemul nervos central. În plus, insomniile pot deregla organismul și cresc frecvența episoadelor de anxietate și depresie.

Cum știi că ești amenințat de burnout? Există pe internet și nu numai, sau în cabinetele speciale de psiho-terapie, teste burnout care te pot ajuta să ai o imagine mai clară asupra pericolelor care planează asupra echilibrului tău psihic. Un exemplu de test burnout aici.

Ce este burnout-ul

Medicamente pentru burnout și suplimente prevenție epuizare. După cum am spus anterior, dacă vrei să afli ce este burnout sau cum descoperi metode de recuperare burnout, este suficient să citești aceste rânduri. Sindromul Burnout, sau mai este scris drept burn out, mai este cunoscut drept sindromul epuizării profesionale și este definit drept o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Sindromul apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. În prezent, se consideră că sindromul Burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. În prezent, specialiștii din zona neuro și din sfera psihoterapeutică au identificat mai multe subtipuri de declanșări și crize de tip burnout.

Burnout frenetic – are loc atunci când oamenii canalizează atâta energie în munca lor, adesea ca urmare a anxietății, încât recompensele de pe urma acesteia le par disproporționate față de efortul pe care îl investesc în respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci când o persoană lucrează la intensitate maximă până la punctul de epuizare pentru că nu mai simt nicio bucurie fără să obțină rezultate peste rezultate.

Burnout necontrolat – apare atunci când o persoană se simte prinsă într-un mediu de muncă monoton și care nu-l stimulează, îndeplinind un rol care nu oferă satisfacție la locul de muncă în afara de un venit mic și constant la final de lună. Aceasta contribuie la scăderea generală a stării de spirit și a unei presiuni psihice imense.

Burnout de uzură – apare atunci când oamenii renunță la jobul pe care îl aveau și își dau demisia după ce au trecut printr-o perioadă în care mediul lor de muncă a fost constant o sursă de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfăcătoare.

Cauze

Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:

Volumul de muncă

Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.

Lipsa de control

A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.

Recompensa

Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.

Comunitatea

În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.

Corectitudine

Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.

Nepotrivirea valorilor

Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.

Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Cum se manifestă sindromul burnout și cum ne putem trata

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Totodată, în ultimii ani sindromul a fost identificat și la oameni din asigurări, oameni din domeniul bancar, persoane care lucrează în corporații pe outsourcing, oameni din industria de marcom, profesori, asistenți sociali, terapeuți, avocați, jurnaliști.

Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă distincția între ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o etiopatogenie complexă. Gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional ci invadează fiecare aspect al vieții.

Ambele par să fie rezultatul neadaptării la stresul prelungit. În sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele răspunsului la stres, în special funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la creșterea cortizolului și a activității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar în cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind să fie mai scăzute decât în mod normal și apare hipofuncția axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Coenzima Q10 Extra + Magneziu

Prevenția și tratamentul sindromului de burnout se fac utilizând programe speciale de asistare ale angajaților, training-uri de gestionare ale stresului și intervenții punctuale care se adresează situațiilor specifice fiecărui caz în parte. Măsurile de prevenție utilizate cu succes în cazul sindromului de burnout sunt reprezentate de:

• Setarea limitelor și a obiectivelor realiste, evitarea suprasolicitării acasă și a stresului profesional.
• Prioritizarea activităților importante.
• Alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat.
• Adoptarea unui regim alimentar sănătos.
• Angajarea într-un proces terapeutic specific; foarte importantă în tratarea sindromului de burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare al situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Printre cele mai neînţelese elemente din alimente sunt fibrele. O lungă perioadă de timp au fost considerate ca dăunătoare, pentru că lviataegau elemente minerale şi nu le lăsau să se absoarbă eficient. Singurul lor efect bun părea să fie combaterea constipaţiei. Între timp, studii aprofundate au arătat că aportul zilnic de fibre este o condiţie pentru o viaţă sănătoasă.

Ce sunt fibrele alimentare?

Fibrele alimentare fac parte din categoria carbohidraților. La fel ca amidonul, fibrele sunt compuse din sute de molecule de glucoză, dar nu pot fi digerate de către enzimele digestive pentru a furniza energie organismului. Fibrele sunt clasificate în două categorii: solubile și insolubile. Fibrele solubile te fac să simți o senzație de sațietate și te ajută să controlezi cantitatea de mâncare pe care o consumi. Fibrele insolubile te ajută să ai un tract digestiv sănătos. Găsești fibrele în alimentele de origine vegetală: cereale integrale, fructe, legume, semințe și leguminoase.

Fibrele sunt definite în mod diferit şi nu este uşor să descriem complet într-o frază toate substanţele care se califică pentru această denumire. În principiu, fibrele alimentare sunt carbohidraţi (glucide) care nu pot fi digeraţi de enzimele digestive ale organismului uman. Ele pot fi totuşi digerate de enzimele bacteriilor din colonul uman.

Te-ar putea interesa: MSM 750mg

De ce sunt importante fibrele alimentare?

Cu toate că nu sunt nutrienți care furnizează energie, fibrele au roluri funcționale importante, fiind esențiale în alimentația  zilnică. Ce roluri importante au fibrele în organism?

• Contribuie la buna funcționare a tractului digestiv
• Ajută la menținerea unui nivel constant de energie după mesele principale
• Contribuie la menținerea unor nivele normale ale colesterolului și glicemiei
• Oferă o mai mare senzație de sațietate după mese
• Contribuie la atingerea sau menținerea unei greutăți corporale ideale

Care sunt beneficiile alimentației bogate în fibre?

1. Unele afecțiuni ale colonului, manifestate în principal prin constipație, pot fi influențate favorabil prin aport crescut de fibre, atât solubile, cât mai ales insolubile. Fibrele insolubile cresc capacitatea de retenționare a apei la nivelul colonului, scăzând astfel timpul tranzitului intestinal.
2. Există studii care arată că lipsa fibrelor din alimentație poate fi unul dintre factorii implicați în apariția cancerului de colon.
3. Funcționând ca un adevărat burete, fibrele pot fi implicate în absorbția unor substanțe toxice sau cu potențial carcinogen.
4. Fibrele pot avea efect hipolipemiant, prin mai multe mecanisme: fie prin scăderea absorbției de grăsimi alimentare, fie blocând sinteza colesterolului de către ficat sau prin excreția acizilor biliari derivați din colesterol.
5. Fibrele solubile exercită un efect hipoglicemiant prin scăderea absorbției glucidelor și întârzierea evacuării gastrice. Producând sațietate precoce ajută în reducerea aportului alimentar, fiind recomandate în dietele hipocalorice.

Rolul fibrelor în prevenirea și controlul anumitor afecțiuni

De-a lungul timpului, numeroase studii științifice au corelat consumul de fibre alimentare cu o serie de efecte pozitive în prevenirea și reducerea simptomelor anumitor afecțiuni.

Spre exemplu, prin faptul că echilibrează nivelul de glucoză din sânge, fibrele alimentare reduc riscul de apariție a diabetului de tip și a bolilor cardio-vasculare. Studiile arată și că o dietă bogată în fibre poate reduce riscul de apariție a cancerului de sân cu . De asemenea, alte cercetări au demonstrat că un consum adecvat de fibre poate reduce riscul de cancer colorectal și poate crește durata de viață .

Este recomandat ca fibrele să facă parte din dieta persoanelor care se confruntă cu afecțiuni gastro-intestinale, precum hernie hiatală, reflux gastro-esofagian, ulcer colorectal sau hemoroizi, deoarece acești compuși au un impact pozitiv la nivel gastro-intestinal.

Alimente bogate în fibre

Majoritatea fructelor, legumelor și leguminoaselor conțin ambele tipuri de fibre. Coaja și straturile exterioare mai dure sunt bogate în fibre insolubile, pe când pulpa și miezul sunt bogate în fibre solubile. Majoritatea cerealelor conțin preponderent fibre insolubile, cu excepția fulgilor de ovăz care au un conținut mai mare de fibre solubile. Fibrele insolubile rețin apă și se transformă în gel în timpul digestiei. De asemenea, încetinesc digestia și absorbția nutrienților din stomac și intestine.

Exemple de alimente bogate in fibre solubile:

• fulgi de ovăz;
• fasole;
• linte;
• mazăre;
• citrice;
• mere;
• căpșuni;
• pere;
• morcovi;
• castraveți;
• țelină.

Fibre insolubile – ajută la accelerarea tranzitului intestinal.

Exemple de alimente bogate în fibre insolubile:

• cereale integrale și produse din cereale integrale;
• orez brun;
• varză;
• broccoli;
• nuci și semințe (mai ales semințele de in).

Sfaturi ca să adaugi mai multe fibre în alimentația ta:

• servește fructele și legumele cu tot cu coajă — de cele mai multe ori stratul lor exterior este cel mai bogat în fibre;
• în loc să bei suc de fructe consumă fructele întregi pentru că astfel te bucuri de mai multe fibre;
• încurajează-ți întreaga familie să consume pâine și cereale integrale;
• atunci când prepari paste optează pentru paste integrale sau înlocuiește-le cu orez brun sau bulgur;
• adaugă semințe (de in, de susan) sau fulgi de ovăz în mâncărurile tale: în iaurt la micul dejun, în pâinea pe care o prepari acasă, în deserturi sau salate;
• folosește cât mai multe legume ca piure sau bază pentru tocănițe sau sosuri;
• metodă bună de a introduce fibrele în meniul familiei tale este să prepari gustări din fructe și legume crude pe timpul zilei. Le poți tăia în forme cât mai variante și jucăușe pentru a fi consumate cu mai multă plăcere chiar și de către cei mofturoși.

Te-ar putea interesa: L-Arginine 1000mg

Care este porția recomandată de fibre?

Cantitatea de fibre pe care este bine să o consumi zilnic este de aproximativ 25g, cantitate care poate varia în funcție de necesarul tău caloric. Vestea bună este că va fi destul de ușor să consumi fibre ca să ajungi să te bucuri de toate beneficiile lor. Încearcă să consumi cel puțin trei porții de cereale integrale și derivate (pâine, paste, orez brun, cereale de mic dejun), fructe și legume din belșug în fiecare zi pentru un efect garantat.

Viroza respiratorie sau răceala este o boală infecțioasă virală a căii respiratorii superioare ce afectează îndeosebi rino-faringele.

Virusurile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de producere a infecţiilor la om. Se estimează că există un număr de peste 400 de virusuri distincte care infectează specia umană, iar spectrul manifestărilor clinice, epidemiologice şi patogenice descrise în urma infecţiilor virale este foarte extins. Infecțiile virale afectează cel mai frecvent frecvent tractul respirator superior sau inferior. Severitatea bolii respiratorii virale variază foarte mult, boala severă fiind cel mai probabil acutizată la pacienții mai în vârstă și la sugari.

Te-ar putea interesa: Polygemma 5 – Cavitate Bucală și Gât

Tipuri de viroze respiratorii

Răceală

Termenul de răceală definește infecțiile ce pot fi cauzate de peste 200 de virusuri diferite, care provoacă simptome similare. Acestea pot apărea la orice vârstă, pot avea manifestări variate și se transmit prin contact direct cu secrețiile respiratorii (salivă sau mucus).

În general, răcelile pot trece de la sine și durează în jur de 10 zile, însă tusea poate persista până la 3 săptămâni. Însă, există riscul ca acestea să cauzeze complicații precum infecții ale urechilor, ochilor și sinusurilor, dar și pneumonie.

Epiglotită

Epiglotita este inflamația epiglotei, acea porțiune mobilă din partea superioară a traheei, care se află la baza limbii. Această afecțiune este mai gravă deoarece, dacă epiglota se inflamează și se umflă, aceasta poate bloca traheea, iar respirația poate fi îngreunată.

Principalele simptome ale epiglotitei includ dificultăți de respirație și de înghițire, febră și durere puternică în gât. Dacă ai de-a face cu astfel de simptome, mergi imediat la medic pentru a putea primi îngrijiri medicale imediate.

Laringită

Laringita reprezintă inflamația laringelui și vine cu un simptom principal, și anume modificarea vocii. Există posibilitatea fie să răgușești, fie să poți vorbi doar foarte încet, însă este posibil și să îți pierzi vocea complet. Alte potențiale simptome includ febră, dificultăți de înghițire și dureri în gât.

Faringită

Faringita reprezintă infecția faringelui și este caracterizată în primul rând de durere în gât. Durerea poate apărea și din cauza unei infecții bacteriene, provocate de bacterii din grupul Streptococcus, însă acestea nu intră în categoria virozelor și apar cu precădere la copiii cu vârste între 5 și 15 ani.

Simptomele faringitei pot include durerea puternică în gât, dificultăți de înghițire și vorbire, durere de ureche, ganglioni limfatici inflamați în zona gâtului și amigdale umflate. Dacă ai astfel de simptome, medicul poate recomanda și realizarea unui exsudat faringian, pentru a stabili dacă infecția este de natură bacteriană sau nu.

Sinuzită

Sinuzita este infecția sinusurilor, care sunt niște spații goale aflate în spatele oaselor feței, localizate în zona obrajilor, în spatele frunții și a sprâncenelor, de o parte și de alta a nasului, dar și în spatele sau, imediat în fața creierului.

Virusurile afectează de multe ori sinusurile, cauzând inflamația lor. Drept rezultat, pot apărea următoarele simptome: secreții nazale verzi, scurgerea acestora din interiorul nasului către gât, congestie nazală, durere în momentul apăsării în zona oaselor faciale, respirație urât mirositoare, tuse, stări de oboseală, febră și dureri de cap.

Rolul farmacistului în terapia virozelor respiratorii

Farmaciştii pot juca un rol vital în perioada virozelor respiratorii, în domeniile distribuţiei medicamentelor, informării asupra prescrierilor medicamentoase şi îngrijirii directe a pacientului. Munca în echipă, în colaborare și comunicarea strânsă sunt cheia succesului. Farmaciştii trebuie să fie proactivi şi să-şi asume un rol de lider în asumarea responsabilităţilor legate de farmacie.

Farmaciştii se află într-o poziţie-cheie pentru asigurarea unei conlucrări active cu personalul medical şi cu furnizorii de servicii medicale în scopul alegerii celui mai potrivit tratament antiviral pentru un pacient infectat cu un virus respirator. Totodată, ei se asigură că sunt respectate măsurile adecvate de control al infecțiilor şi pot oferi recomandări pentru măsuri eficiente de prevenire a răspândirii infecției.

Managementul farmacologic în  terapia virozelor respiratorii constă, în primul rând, în ameliorarea simptomatică a simptomelor prezente. Alegerea produsului trebuie să se bazeze pe preferințele pacientului, pe simptomele prezentării și pe considerente clinice, cum ar fi contraindicațiile și potențialele interacțiuni medicament-medicament.

Așteptările pacienților cu privire la produsele fără prescripție medicală pentru gestionarea răcelii comune și a simptomelor asociate pot fi mari, iar farmaciștii îi pot educa pe aceștia cu privire la efectele așteptate ale oricăror medicamente fără prescripție medicală (inclusiv medicamentele complementare și alternative) și pot comenta cu privire la dovezi limitate care susțin utilizarea lor.

Farmacistul are un rol esențial în gestionarea virozelor respiratorii, care sunt afecțiuni virale comune care afectează sistemul respirator. Rolul farmacistului în prevenirea și tratamentul acestor infecții respiratorii este crucial pentru a menține sănătatea și bunăstarea pacienților.

În primul rând, farmacistul poate juca un rol important în educația pacienților cu privire la măsurile de prevenire a răspândirii infecțiilor respiratorii, inclusiv spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave și purtarea măștilor de protecție. Farmacistul poate recomanda și alte produse, cum ar fi soluțiile dezinfectante pentru suprafețe și obiecte, care pot ajuta la prevenirea răspândirii virusurilor.

De asemenea, farmacistul poate furniza pacienților informații cu privire la simptomele virozelor respiratorii și să-i îndrume către medic pentru diagnostic și tratament adecvat. Deși virozele respiratorii sunt de obicei autolimitante și se vindecă singure, în unele cazuri, pot fi necesare medicamente antivirale sau tratamente simptomatice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor. Farmacistul poate oferi recomandări cu privire la alegerea celor mai potrivite medicamente, împreună cu informații cu privire la doze și posibile efecte secundare.

Farmacistul poate, de asemenea, să-i îndrume pe pacienți către produsele over-the-counter (OTC) care pot ajuta la ameliorarea simptomelor virozelor respiratorii. De exemplu, medicamentele care conțin acetaminofen sau ibuprofen pot ajuta la reducerea febrei și a durerii în gât, iar antihistaminicele pot ajuta la reducerea congestiei nazale. Farmacistul poate oferi sfaturi cu privire la alegerea celor mai potrivite produse OTC și la utilizarea corectă a acestora.

În plus, farmacistul poate colabora cu medicii și alte cadre medicale pentru a monitoriza evoluția pacienților cu viroze respiratorii și a ajuta la prevenirea complicațiilor. Farmacistul poate, de asemenea, să-i ajute pe pacienți să-și monitorizeze starea de sănătate și să identifice semnele de agravare a simptomelor, precum și să le furnizeze informații cu privire la momentul potrivit pentru a căuta ajutor medical suplimentar.

Te-ar putea interesa: Fiorda-pastile gumate pentru gât

În concluzie, farmacistul joacă un rol crucial în gestionarea virozelor respiratorii prin furnizarea de informații cu privire la prevenirea și tratamentul acestora, îndrumarea pacienților către medic, furnizarea de recomandări cu privire la medicamente și produse OTC, monitorizarea evoluției stării de sănătate a pacienților și colaborarea cu medicii și alte cadre medicale pentru prevenirea complicațiilor. Prin urmare, farmacistul este un partener important în eforturile de a menține sănătatea și bunăstarea pacienților cu viroze respiratorii.

Farmaciştii în exerciţiu ar trebui să caute, de asemenea, oportunităţi de dezvoltare profesională continuă. Acestea trebuie să le permită să îşi dezvolte constant cunoștințele și abilitățile în acest domeniu, deoarece încrederea lor în furnizarea de servicii este un marker esențial în rândul pacienților.

Patologiile oculare – de o gravitate mai mică sau mai mare – afectează un număr imens de oameni, în întreaga lume. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 2,2 miliarde de persoane suferă de o afectare a vederii. Mai importantă și îngrijorătoare este estimarea că cel puțin un miliard dintre aceștia prezintă o cauză care poate fi prevenită sau tratată.

Principalele boli oculare responsabile pentru acest impact la nivel mondial sunt viciile de refracție necorectate, degenerescența maculară legată de vârstă, cataracta, retinopatia diabetică și glaucomul. Cu toate acestea, patologiile oculare sunt diverse, și orice manifestare oculară necesită un control amănunțit în vederea diagnosticului și tratamentului potrivit.

La nivel social, tulburările de vedere au un impact economic masiv, estimându-se o pierdere anuală de aproximativ 411 miliarde de dolari, prin productivitatea scăzută la nivel mondial.

La nivel personal, impactul este sever, atât la copii, cât și la adulți. În perioada copilăriei, o vedere slabă se poate asocia unei întârzieri în dezvoltarea lingvistică, motorie, socială, emoțională și cognitivă. La adulți, o vedere slabă îi împiedică să desfășoare o muncă productivă și să se bucure de o viață socială activă, putând să împiedice efectuarea activităților de îngrijire personală (precum alegerea hainelor, igiena personală, pregătirea mâncării), și să crească riscul de accidentări. Printre adulții cu deficit de vedere este mai frecvent diagnosticul de tulburări depresive sau anxioase, iar printre pacienții vârstnici există riscul de a necesita mai rapid instituționalizare în cadrul azilurilor dedicate.

În ciuda faptului că văzul este simțul pe care îl folosim cel mai mult pe parcursul vieții, multe patologii oculare sunt depistate târziu, cu șanse de recuperare mediocre. Un element important este evoluția inițială a bolii lipsită de manifestări, întâlnită în mai multe patologii ireversibile oculare, precum glaucomul. Acest fapt este ilustrat de o statistică îngrijorătoare din Statele Unite ale Americii: aproximativ 93 de milioane de adulți au un risc mare de afectare severă a vederii, însă doar jumătate dintre aceștia au efectuat un consult oftalmologic în ultimele 12 luni.

Astfel, un consult periodic la medicul oftalmolog este esențial în menținerea sănătății ochilor o perioadă cât mai îndelungată şi e cu atât mai important dacă prezentăm factori de risc precum bolile sistemice (de ex. diabet zaharat) sau istoric familial de afecțiuni oculare.

Te-ar putea interesa: Vizik Ochi Iritați și Roșii

Ochii se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă

Majoritatea oamenilor vor avea nevoie de ochelari mai devreme sau mai târziu, pentru că apare prezbitismul legat de vârstă —  când este afectată capacitatea de a citi scrisul mic pe telefon, în cărți sau ziare. Schimbările de acest fel care apar pot fi îngrijorătoare, mai ales dacă v-ați bucurat de o vedere perfectă toată viața. Din fericire, există numeroase soluții care vă pot ajuta să faceți în continuare activitățile care vă plac, fie că este vorba de condusul până la serviciu sau de plăcere, mersul cu bicicleta sau plimbatul.

Cel mai simplu și mai eficient lucru pe care îl puteți face este să mergeți periodic la un control oftalmologic. Astfel, optometristul vă poate prescrie lentilele potrivite care să vă corecteze vederea și să puteți reveni în trafic fără nicio grijă legată de problemele de vedere.

Ținând cont de aceste aspecte, haideți să vedem care sunt cele mai frecvente afecțiuni oculare care vă pot afecta în timp ce vă aflați în trafic, și ce puteți face pentru a le corecta.

Miopia

Miopia este atunci când nu vedeți bine la distanță. Această afecțiune se dezvoltă adesea din copilărie sau adolescență și poate avansa de-a lungul vieții.

Dacă suferiți de miopie și nu vă tratați, este posibil să nu vedeți suficient de bine la distanță ca să vi se permită să conduceți. Să nu vedeți clar semnele de circulație sau posibilele pericole sunt alți factori importanți care pot afecta siguranța în trafic. Acest lucru se poate preveni cu ușurință dacă vă corectați miopia cu ochelarii de vedere potriviți.

În cadrul unui control oftalmologic obișnuit, opticianul vă va recomanda lentile pentru corectarea miopiei. Lentilele pot fi îmbunătățite pentru condus cu un strat de protecție. Crizal este un strat anti-reflex care îmbunătățește lentilele, ca să puteți vedea mai bine, reducând lumina puternică nedorită, imaginile în ceață și reflexiile.

Când conduceți pe timp de noapte, miopia vă poate afecta foarte mult capacitatea de a conduce din cauza simplului fapt că în condiții de lumină slabă, vizibilitatea este afectată. Asigurați-vă că mergeți periodic la un control oftalmologic, pentru a beneficia de siguranță optimă atunci când vă aflați în trafic.

Hipermetropia

Înseamnă că mușchii din interiorul ochiului se încordează pentru a focaliza lucruri ca literele din ziar sau telefonul mobil. Poate provoca vedere în ceață și ochi obosiți. Când sunteți în trafic, este posibil să vă chinuiți să vedeți panoul de bord, GPS-ul  sau să citiți indicatoarele cu direcții. Dacă suferiți de hipermetropie, optometristul vă va recomanda ochelari care să vă ajute să vedeți mai clar — cu mai puțin efort și fără să vă obosească ochii.

Puteți să vă optimizați ochelarii pentru hipermetropie cu Crizal pentru a beneficia de confort vizual optim și pentru a vă asigura că lentilele sunt cele mai potrivite pentru condițiile din trafic, cum ar fi lumină slabă și reflexii de la numeroasele surse de lumină pe care le întâlniți pe șosea.

Prezbitismul

Cunoscut sub numele de presbiopie, prezbitismul va afecta pe toată lumea la un moment dat. De regulă începând cu vârsta de 40 de ani, cristalinul devine mai puțin flexibil, ducând la dificultatea de a vedea clar scrisul mic de aproape. La început veți ține telefonul tot mai departe pentru a vedea clar, dar tot vă va fi afectată vederea când vine vorba de obiecte fixe aflate aproape, cum ar fi sistemul de navigație. Presbiopia vă poate afecta capacitatea de a vă adapta vederea de la panoul de bord la șoseaua din față.

Există mai multe tipuri de lentile care vă pot ajuta în astfel de cazuri; ochelarii simpli de citit și ochelarii cu lentile progresive, cum ar fi lentilele varifocale.

Ochelarii simpli de citit nu sunt adecvați pentru condus, pentru că aceștia corectează numai vederea de aproape, pe întreaga suprafață a lentilei. Dar vă vor afecta capacitatea de a vedea clar la distanță.

Astigmatismul

Foarte puțini oameni au ochii perfect rotunzi. În cele mai multe cazuri, ochii au forma unei mingi de rugby, iar acest lucru poartă numele de astigmatism. Din această cauză, vederea poate fi neclară când sunteți la volan, și, pentru unele persoane, poate însemna că nu au voie să conducă fără ochelari.

Astigmatismul poate fi corectat cu lentilele potrivite, care să vă permită să vedeți clar când sunteți afară, indiferent de mijlocul preferat de transport. Această afecțiune este ușor de depistat de către optometrist în cadrul unui control oftalmologic obișnuit.

Te-ar putea interesa: Vizik Ochi Uscați și Obosiți

Sensibilitatea la lumină

Mulți participanți la trafic se confruntă cu lumina puternică pe parcursul zilei, indiferent de anotimp sau momentul zilei. Reflexiile de pe suprafețele plane, cum ar fi șoseaua, bălțile cu apă sau capotele mașinilor pot crește riscul de a fi orbit pe moment. Aceste reflexii pot fi create de numeroase surse de lumină; soarele, iluminatul stradal, farurile, chiar și stopurile de frână.

Primul pas în corectarea vederii este identificarea motivelor pentru care aveți probleme cu vederea când vă aflați în trafic. Miopie, ochi obosiți, sensibilitate la lumină, mergeți la optician pentru a vedea care este motivul acestui disconfort.

Deși încadrat în categoria bolilor de piele, psoriazisul debutează, de fapt, în interiorul corpului, fiind o boală a sistemului imunitar. Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică care afectează aproximativ 2% din populația generală. În aproximativ o treime din cazuri, problema imunitară este genetică. În familia persoanelor cu psoriazis există frecvent și alți membri cu această boală. Totuși, și alți factori au un rol în apariția bolii. Psoriazisul a fost asociat cu stresul, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, amigdalita streptococică, infecțiile virale, precum și anumite medicamente, inclusiv beta-blocantele (folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale) și litiul (prescris pentru tulburări afective). Este caracterizată prin descuamarea excesivă a pielii. Dacă avem gena HLA-B27 există o probabilitate de a dezvolta boala, dar să ne înțelegem că nu este neapărat o condiție. Sunt perechi de frați ambii purtători de HLA-B27, unul a manifestat boala și altul nu. Atunci vine întrebarea normală: Ce determină manifestarea bolii la unii pacienți și la alții nu?

Simplu. Epigenetica, adică manifestarea genelor în funcție de factorii de mediu. Printre factorii de mediu care pot influența exprimarea genelor sunt:

• Infecțiile virale, bacteriene sau parazitare.
• Componenta psihică, în general stresul care deprima sistemul imun și atunci apar infecțiile în urma cărora apare descuamarea.
• Avitaminoze asociate primelor două cauze de sus. Se cunoaște importanța vitaminei D în expresia genelor pielii.
• Poate cel mai important factor dintre toate cele patru îl reprezintă bacteriile din intestin, pentru că ele modulează răspunsul imun. De aceea, prima recomandare la un pacient cu psoriazis este să se facă microbiomul și zonulina intestinală. Anumite bacterii peste limită sau sub limită în intestinul nostru pot să determine inflamații excesive care să genereze răspuns imun exacerbat care să activeze genele.

Te-ar putea interesa: Psoritis, șampon cu uree 10%

Cum apare psoriazisul

Leziunile caracteristice psoriazisului apar deoarece sistemul imunitar supraactiv accelerează creșterea celulelor din piele. În mod normal, celulele care alcătuiesc dermul cresc și sunt eliminate în decurs de o lună. În cazul pacientului cu psoriazis, această creștere durează doar 3 – 4 zile, și în loc ca aceste celule să fie eliminate, ele se acumulează la suprafața pielii. Deși aspectul pielii nu este întotdeauna cel mai plăcut, cei care se întreabă dacă psoriazisul se ia, dacă este o boală molipsitoare, trebuie să știe că nu, nu este contagios.

Care sunt simptomele psoriazisului și cum îl poți identifica în faze incipiente

Psoriazisul are o evoluție cronică și se consideră, din punct de vedere statistic, că afectează 2 – 3% din populația Globului. El este diagnosticat în egală măsură la femei și la bărbați și se poate localiza în orice regiune a corpului..

Când e vorba despre psoriazis, simptomele depind mult de forma de evoluție și de localizarea leziunilor. Pacienții se plâng, în general, de:

• Durere, în cazul formei de psoriazis eritrodermic sau articular sau în cazul leziunilor traumatizate sau suprainfectate;
• Prurit, caracteristic în special formelor de psoriazis eruptiv sau gutat;
• Afebrilitate: febra mare apare doar în cazul psoriazisului pustular sau eritrodermic;
• Unghii distrofice;
• Eruptie cutanată pe termen lung;
• Durere articulară fără leziuni vizibile;
• Debut brusc cu zone de roșeață numeroase, răspândite pe corp.

Tipuri de psoriazis, în funcție de localizare

Psoriazisul poate fi clasificat în funcție de localizarea leziunilor. E important de știut că, de cele mai multe ori, mai multe localizări pot coexista la același pacient.

Psoriazis genital, o formă foarte frecventă care afectează până la două treimi din persoanele diagnosticate cu această afecțiune. Psoriazisul genital afectează pielea din zona intimă și partea interioară a coapselor;

Psoriazisul scalpului se întâlnește la peste 60% dintre pacienți. În acest caz, leziunile sunt localizate pe frunte, la limita cu părul, la ceafă și pe pielea din spatele urechilor. Uneori, pot apărea leziuni de psoriazis pe ureche;

Psoriazisul pe față (facial) apare la o treime dintre pacienți. Poate afecta orice zonă a feței, dar apare mai frecvent în zona sprâncenelor, pe frunte sau pe zona dintre nas și buza superioară. Este, probabil, cea mai dificil de suportat formă din cauza aspectului inestetic, pacienții cu această localizare suferind adesea de anxietate și depresie, asociate;

Psoriazis pe mâini, picioare și unghii apare la majoritatea pacienților. Atunci când apar leziuni de psoriazis în palme și pe tălpi, specialiștii vorbesc despre o formă palmoplantară, care afectează între 12 – 16% dintre pacienți. Modificările la nivelul unghiilor apar la peste jumătate dintre persoanele diagnosticate.

Psoriazisul pliurilor cutanate apare cel mai frecvent la subrat sau sub sâni, în zone iritate frecvent de transpirație și frecare. Deși leziunile pot fi mai ușor ascunse în acest caz, disconfortul pe care îl produc poate fi mai mare decât în alte forme de boală.

Există 5 tipuri de psoriazis în funcție de leziuni

Psoriazis în plăci: Este cel mai frecvent, manifestându-se în 80-90% din cazuri. Este caracterizat de pete groase și roșii pe piele, frecvent având un strat alb sau argintiu.

Psoriazis gutat: Apare sub forma unor pete mici roșii pe piele. Acesta afectează aproximativ 8% dintre persoanele cu psoriazis. De cele mai multe ori, debutează în copilărie sau adolescență.

Psoriazis inversat: Acesta apare frecvent în pliurile pielii, de obicei sub sâni, în zona subrațului sau între coapse. Petele sunt roșii, frecvent lucioase și fine la palpare.

Psoriazis pustulos: Este o formă severă de psoriazis, care se dezvoltă rapid prin pustule albe înconjurate de roșeață. Poate afecta anumite zone ale corpului, precum mâinile și picioarele, sau poate afecta întreaga suprafață a pielii.

Psoriazis eritrodermic: Mai este denumit psoriazis exfoliant – este un tip rar de psoriazis care se prezintă sub forma unor arsuri severe. Afectiunea reprezintă o urgență medicală.

Psoriazisul la copii

Până la 40% dintre persoanele cu psoriazis prezintă simptome înainte de împlinirea vârstei de 16 ani și până la 10%, înainte de 10 ani. Frecvent, o infecție bacteriană declanșează debutul psoriazisului la copii. De asemenea, copiii care moștenesc anumite gene de la părinți au risc crescut de a face boala. Copiii pot suferi de psoriazis ușor, moderat sau sever. Este o afecțiune care durează toată viața, dar care poate fi gestionată cu tratamentul potrivit. Pentru a preveni declanșarea unor simptome intense, copilul trebuie să se spele pe mâini frecvent, să se ferească de infecții și să aibă o greutate optimă.

Tipuri de tratament pentru psoriazis

În primul rând trebuie să clarificăm faptul că nu există un tratament pentru psoriazis care să determine o vindecare completă și definitivă. Confruntat cu un caz de psoriazis, tratamentul propus de medic urmărește 3 direcții diferite:

• Reducerea inflamației locale
• Încetinirea creșterii celulare
• Îndepărtarea plăcilor cutanate deja formate.

Pentru a obține aceste rezultate, există mai multe soluții care se aplică, în general, simultan: tratamente locale, medicație sistemică și terapie prin lumină.

Tratamente locale

Tratamentele locale sunt reprezentate de creme și unguente care se aplică direct pe piele și care se dovedesc utile în formele ușoare și medii de boală, putând determina chiar o temporară și aparentă vindecare de psoriazis:

• Unguente cu corticosteroizi;
• Unguente cu retinoizi;
• Creme pe bază de extracte sintetice similare celor din pudra de Goa;
• Analogi ai vitaminei D;
• Acid salicilic;
• Creme hidratante.
• Medicația sistemică

Persoanele cu forme medii sau severe de boală și care nu răspund suficient la alte tipuri de tratament pentru psoriazis vor avea nevoie să utilizeze medicamente pe cale orală sau injectabilă. Majoritatea acestor medicamente pot avea efecte adverse, motiv pentru care se iau doar la recomandarea medicului și doar pentru perioade scurte de timp:

• Ciclosporine;
• Retinoizi pe cale orală.
• Terapia cu lumină

Terapia cu lumină poate folosi lumina naturală sau lămpi UV speciale. S-a observat că lumina soarelui inactivează leucocitele hiperactive, care atacă celulele sănătoase din piele și le determină să se replike haotic. Atât UVA cât și UVB par să aibă efecte benefice.

Majoritatea persoanelor cu forme ușoare sau medii găsesc soluții într-o combinație de remedii care reușesc să amelioreze simptomele. Pacienții trebuie să învețe să țină boala sub control pe toată durata vieții; unii reușesc să facă asta folosind același tratament, alții trebuie să varieze metodele de intervenție.

Te-ar putea interesa: Lapte de corp relipidant anti-uscaciune La Roche Posay

Prevenție

Simptomele psoriazisului pot fi temporare, pe urmă pot să reapară la anumite intervale. Cea mai bună metodă de a preveni simptomele este să eviți factorii declanșatori. Iată ce poți face pentru a preveni episoadele de psoriazis:

• Reduci stresul. Organismul are tendința să aibă o reacție inflamatorie la stres. Poți încerca psihoterapia, yoga, tehnici de meditație și relaxare.
• Eviți anumite medicamente. Există unele medicamente care interferează cu răspunsul autoimun al organismului și provoacă inflamație. Acestea pot fi pe bază de litiu, medicamente antihipertensive sau antiinflamatoare nesteroidiene folosite pentru tratarea artritei.
• Previi rănirea pielii. Aceasta poate fi determinată de scărpinat sau de arsuri solare.
• Eviți infecțiile. Episoadele de psoriazis se pot declanșa după o durere de ureche, inflamarea polipilor sau o infecție respiratorie sau cutanată.
• Mănânci sănătos. Anumite alimente provoacă inflamație în corp – carnea roșie, lactatele, grăsimile, alimentele procesate, zahărurile rafinate, roșiile, cartofii, ardeii, citricele. Există însă și alimente care reduc inflamația: peștele gras (somon, ton), semințele (de in, de dovleac), nuciferele (în special nucile și migdalele), legumele cu frunze verzi (precum spanacul sau kale). Cere sfatul medicului în legătură cu suplimentele alimentare pe care le poți lua dacă alimentația ta este deficitara în anumite substanțe nutritive.

Când vorbim despre alimentație ne gândim automat la siluetă sau la sănătate. Dar te-ai gândit vreodată că felul în care mănânci îți influențează starea de spirit?

Conexiunea dintre sănătatea mentală și alimentație este o temă de interes mai ales în ultimii ani și este subiectul unor numeroase cercetări științifice.

Nevoile organismului nostru sunt diferite în timpul verii față de cele pe care le avem atunci când temperaturile de afară sunt scăzute. Dacă iarna trebuie să ne alimentăm corespunzător pentru a rezista temperaturilor scăzute, vara este necesar să prevenim letargia provocată de căldura excesivă, deshidratarea și să ne protejăm împotriva arsurilor provocate de razele UV.

Alimentația sănătoasă ne este și de această dată un aliat de folos pentru menținerea sănătății și a stării de bine.

Te-ar putea interesa: Vitamax, Q10

Posibile conexiuni între nutriție și starea de spirit

Nutrienți cheie

O alimentație haotică ce conține în mare parte doar produse procesate, rafinate poate duce la deficiențe de vitamine și minerale. Nivele scăzute de zinc, fier, complexul de vitamine B, magneziu, vitamina D, acizii grași Omega 3 au fost asociate cu lipsa de energie și depresie. Fiecare nutrient are un rol în organismul nostru, ai bineînțeles că influențează și starea de spirit.

Conexiunea intestin-creier – o relație bidirecțională

Rolul microbiomului intestinal are influențe impresionante asupra sănătății noastre. Acest subiect abia acum începe să prindă contur în concluziile studiilor din ultimii ani și cercetarea este abia la început în acest domeniu.

Neurotransmițătorii implicați în depresie și fericire, cum ar fi serotonina, se găsesc și în intestin; 90% din serotonina este produsă în tractul digestiv și nu în creier. Multe antidepresive acționează prin creșterea nivelelor de serotonina. Oamenii de știință au descoperit că bacteriile intestinale produc mulți alți neurotransmițători, cum ar fi dopamina, norepinefrina, acetilcolina, care sunt critici pentru starea de spirit, anxietate, concentrare, recompensă și motivație. Microbiomul intestinal poate provoca modificări în modul în care reacționează creierul nostru.

Ești ceea ce mănânci

Și nu este doar o expresie clișeică, corpul nostru este asemenea unei mașini și are nevoie de combustibil (alimente) de calitate pentru a funcționa la cote maxime.

Ce alimente ar trebui să consumăm pentru a ne susține sănătatea psihicului?

Înainte de a nominaliza tipurile de alimente ce conțin nutrienți cheie pentru sănătatea noastră emoțională, este necesar să știm că avem nevoie de un program alimentar organizat în fiecare zi.

Ordinea alimentară este importantă, pentru că organismul are nevoie să fie hrănit prin mese organizate de-a lungul zilei și adaptate programului pe care îl avem.

Grăsimi sănătoase – peștele gras, cum ar fi exemplul somonului sau scrumbiei, conține cantități mari de acizi grași Omega 3.

Ciocolata neagră – este bogată în mulți compuși care stimulează starea de spirit. Și lăsând deoparte substanțele chimice care provoacă reacții implicate în comportamentul nostru, ciocolata este un produs care, prin gust și textură, ne aduce clar bucurie. Atentie doar la calitatea ei și la cantitate.

Probioticele – murăturile cu sare sau kefirul sunt produse fermentate. Procesul de fermentație permite bacteriilor vii să transforme zaharurile în alcool și acizi. În timpul acestui proces, sunt create probioticele. Aceste microorganisme vii susțin existența și creșterea bacteriilor sănătoase din intestin, iar sănătatea microbiomului influențează starea noastră psihică.

Nucile – sunt surse excelente de zinc și seleniu, minerale implicate în buna funcționare a creierului nostru.

Apa

Vara simțim nevoia mai tare de a bea lichide. Alege apa în detrimentul sucurilor (chiar și naturale) sau a altor băuturi. Pentru un plus de antioxidanți adaugă în apă plante aromatice, de exemplu mentă, lămâie, castraveți sau alte fructe ce îmbunătățesc gustul.

Vara, piețele locale abundă în fructe, legume, plante aromatice cultivate în țara noastră. Să consumi alimente produse în zona ta, să încurajezi producția agriculturii locale sustenabile

Nu există un singur aliment care ne poate asigura o stare mai bună psihică, însă un stil de viață sănătos poate fi un aliat de nădejde în susținerea sănătății.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Omega-3 pentru copii

Pe lângă hidratare, meniurile sănătoase de vară ne pot oferi și energie și vitalitate. Alimentele proaspete și neprocesate, precum fructele și legumele, sunt surse excelente de carbohidrați complecși și fibre, care eliberează energie în mod treptat și susțin nivelul de zahăr din sânge. Aceasta poate ajuta la menținerea unei stări de alertă și a capacității de concentrare pe parcursul zilei, fără a experimenta scăderi bruste de energie. În plus, nutrienții din meniurile sănătoase pot sprijini funcționarea sistemului cardiovascular și a sistemului nervos, contribuind astfel la o senzație generală de vitalitate și bine.

În concluzie, urmarea meniurilor sănătoase pe timpul verii este benefică pentru că ne ajută să ne adaptăm la cerințele specifice ale acestui sezon și să ne susținem organismul în fața provocărilor climatice. Prin furnizarea nutrienților potriviți și a hidratării adecvate, putem experimenta o stare de bine îmbunătățită, o energie constantă și o sănătate mai bună în timpul zilelor călduroase de vară.

Canicula și toxiinfecția alimentară sunt două concepte distincte, dar pot fi conectate prin câteva aspecte importante legate de sănătatea umană și comportamentul alimentar în perioadele de temperaturi ridicate.

O intoxicație alimentară definește ingestia acută sau cronică atât de toxine eliberate de diferite tipuri de microorganisme, cât și de microorganisme în sine. De asemenea, poate apărea și drept urmare a consumului de alimente alterate și stricate care conțin diferiți compuși chimici, toxici pentru organism. Astfel, o intoxicație alimentară poate proveni din trei tipuri de surse: chimice, biologice și fizice. În mod obișnuit, aceste patologii interesează strict tractul gastrointestinal și se manifestă specific, dar pot exista și situații în care o intoxicație alimentară afectează și alte sisteme ale corpului: în cazurile cronice și de ingestie a unei cantități ridicate de agent patogen.

Canicula se referă la perioadele extreme de căldură în timpul verii, caracterizate prin temperaturi ridicate și expunere prelungită la soare. Aceste condiții meteorologice pot avea un impact semnificativ asupra organismului uman, ducând la stres termic, deshidratare și alte afecțiuni legate de căldură. În perioadele de caniculă, oamenii sunt mai susceptibili să se deshidrateze rapid, ceea ce poate afecta funcțiile vitale ale organismului și poate slăbi sistemul imunitar.

Simptomele toxiinfecțiilor alimentare pot include diaree, vărsături, dureri abdominale, febră și stare generală de rău. Aceste simptome pot fi exacerbate în timpul perioadelor de caniculă din cauza faptului că bacteriile și microorganismele patogene se pot multiplica mai rapid în alimente la temperaturi ridicate.

De cele mai multe ori, o intoxicație alimentară este autolimitată și se manifestă cu simptome și semne relativ ușor de gestionat. Cu toate acestea, există și agenție etiologici care provoacă, mai ales în țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate, patologii dintre cele mai grave. Aceștia sunt responsabili de aproximativ 1,5 milioane de decese cauzate de intoxicație alimentară cu specii de E.coli enterotoxigene, rotavirus, Vibrio cholerae și Shigella spp. Infecțiile cu aceste bacterii provoacă diaree severă la sugari, copii și adulți, iar în lipsa serviciilor medicale de urgență pot duce chiar la decesul persoanei. E. coli este responsabilă anual de peste 400.000 de decese.

Te-ar putea interesa: Kebene Plus, 20 comprimate

Intoxicație alimentară – Factori de risc

Factorii de risc care pot predispune o persoană la intoxicație alimentară sunt:

• consumul de alimente crude (salate, sushi, fructe și legume nespălate);
• consumul de alimente insuficient preparate termic;
• consumul de mâncăruri de tip street food și fast food;
• consumul de mâncăruri preparate în aer liber, unde există un flux constant de oameni;
• igiena personală neadecvată (lipsa igienizării mâinilor înainte de a mânca).

În cazurile de intoxicație alimentară, de obicei se observă un mic focar de infecție. Acesta poate fi datorat faptului că mai multe persoane au consumat alimente din aceeași sursă infestată (cum ar fi un produs fast food, un anumit aliment de la supermarket), când se poate observa un tipar al simptomelor și solicitării asistenței medicale. Chiar dacă o intoxicație alimentară s-ar putea datora mai multor factori, manifestările acesteia nu pun în pericol viața pacientului decât atunci când există stări diareice severe, care pot duce la dezechilibre electrolitice, deshidratare severă și alte posibile complicații. În astfel de cazuri, este necesar tratamentul de urgență.

Există câteva moduri prin care canicula poate contribui la riscul de toxiinfecții alimentare:

• Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor: Temperaturile înalte pot accelera deteriorarea alimentelor și pot crește șansele ca acestea să devină contaminate cu bacterii sau alte microorganisme. Alimentele perisabile, cum ar fi carne, produse lactate sau preparate pe bază de ouă, pot deveni rapid un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
• Hidratare insuficientă: În perioadele de caniculă, oamenii pot fi mai puțin atenți la igiena personală și la manipularea adecvată a alimentelor din cauza disconfortului termic. Deshidratarea poate slăbi sistemul imunitar și poate reduce abilitatea organismului de a combate infecțiile, inclusiv cele cauzate de alimente contaminate.
• Prepararea necorespunzătoare a alimentelor: În căldura extremă, poate fi mai dificil să menținem alimentele la temperaturi corespunzătoare de gătit sau refrigerare. Dacă alimentele nu sunt preparate sau păstrate în mod adecvat, crește riscul de multiplicare a microorganismelor patogene.
• Consumul alimentelor în aer liber: Pe timp de caniculă, oamenii sunt mai predispuși să consume alimente în aer liber, cum ar fi picnicurile sau grătarele în curte. Dacă nu se respectă măsurile de igienă adecvate în timpul manipulării alimentelor în astfel de situații, riscul de contaminare crește semnificativ.
• Animalele de companie reprezintă o altă sursă potențială de microorganisme care provoacă intoxicație alimentară (în special paraziți). Animalele pot lăsa în urmă fecale care reprezintă rezervoare de ouă pentru anumiți paraziți. Diferite insecte se pot așeza pe fecale, iar ulterior pe alimentele care sunt preparate în aer liber și care riscă să fie consumate de către oameni;

În concluzie, canicula și toxiinfecția alimentară sunt interconectate prin faptul că condițiile meteo extreme pot influența modul în care oamenii manipulează, gătesc și consumă alimentele. Este crucial să acordăm o atenție deosebită igienei alimentare și să respectăm măsurile corecte de depozitare și preparare a alimentelor pentru a minimiza riscul de toxiinfecții alimentare în perioadele de caniculă.

Toxiinfecția alimentară: tratament

Tratamentul pentru toxiinfecția alimentară depinde de sursa problemei medicale (dacă este cunoscută) și de severitatea simptomelor. Pentru majoritatea pacienților, toxiinfecția alimentară trece fără tratament în câteva zile.

În cazuri grave, medicul poate prescrie antibiotice, pentru a trata toxiinfecția alimentară cauzată de bacterii. În schimb, antibioticele nu vor ajuta la tratarea intoxicațiilor alimentare cauzate de virusuri, de aceea este necesar un diagnostic corect și un tratament prescris de un medic specialist.

În unele cazuri, medicul poate prescrie probiotice.

Este recomandată vizita la medic în cazul simptomelor moderate spre severe și severe. Uneori, toxiinfecția alimentară poate degenera în complicații, mai ales la copii, persoane în vârstă, pacienți cu sistem imunitar slăbit, femei însărcinate.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Toxiinfecțiile alimentare pot fi prevenite prin adoptarea unor măsuri de igienă: spălarea frecventă a mâinilor, a fructelor și legumelor proaspete consumate, alegerea cu grijă a locurilor pentru luat masa în oraș, în special în timpul concediilor în țară ori în afara țării.

Temperaturile extrem de ridicate pot avea un impact semnificativ asupra venelor și circulației sangvine în întregul organism și este esențial să luăm măsuri de prevenție pentru a proteja sănătatea venelor noastre. La temperaturi ridicate, vasele de sânge tind să se dilate, ceea ce duce la o creștere a volumului de sânge acumulat în acestea, exercitând o presiune suplimentară asupra sistemului venos. Aceasta poate provoca disconfort și umflături la nivelul picioarelor, mai ales în zona gleznelor și gambelor, manifestări ale insuficienței venoase. În plus, temperaturile mari pot contribui la apariția și agravarea varicelor, care sunt vene dilatate și vizibile, în special la nivelul picioarelor.

Fenomenul vasodilatației, adică mărirea dimensiunii vaselor de sânge, este unul dintre motivele principale pentru aceste efecte. Vasele se măresc în timpul temperaturilor ridicate pentru a ajuta corpul să se răcească, facilitând fluxul de sânge către piele. Cu toate acestea, această adaptare la căldură poate agrava simptomele insuficienței venoase prin creșterea volumului de sânge acumulat în vene.

Iată cum influențează temperaturile mari circulația sangvină și de ce trebuie să luăm măsuri din timp, pentru a o proteja sănătatea venelor.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Dilatarea venelor

La temperaturi ridicate, vasele de sânge au tendința de a se dilata. Acestea se lărgesc pentru a permite fluxului de sânge să circule prin ele. Dilatarea venelor poate duce însă la o creștere a volumului de sânge acumulat în acestea, punând o presiune suplimentară asupra sistemului venos.

Disconfort și umflături

Din cauza dilatării venelor și acumulării de sânge, puteți resimți disconfort și umflături la nivelul picioarelor, în special la nivelul gleznelor și gambelor. Aceasta poate fi o manifestare a insuficienței venoase, o afecțiune în care venele nu pot transporta eficient sângele înapoi către inimă.

Varicele

Temperaturile ridicate pot contribui la apariția și agravarea varicelor. Varicele sunt vene dilatate și vizibile care apar, de obicei, la nivelul picioarelor. Acestea pot fi rezultatul slăbirii valvei venoase, care ar trebui să prevină refluxul sângelui în venele superficiale. La temperaturi calde, dilatarea venelor poate agrava problema varicelor.

Venele se măresc, ajutând corpul să se răcească, stimulând fluxul de sânge către piele. Problema este că se agravează simptomele insuficienței venoase prin creșterea volumului de sânge pe măsură ce se adaptează la căldură.

Risc crescut de tromboză venoasă profundă (TVP)

În sezonul cald, unele persoane pot petrece mai mult timp în repaus sau în poziții sedentare, din cauza căldurii excesive. Acest lucru crește riscul de dezvoltare a trombozei venoase profunde, o afecțiune reprezentată prin formarea de cheaguri de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare. Tromboza venoasă profundă poate fi o problemă gravă de sănătate și necesită tratament medical imediat.

Deshidratarea

La temperaturi ridicate, organismul transpiră mai mult pentru a-şi regla temperatura. Transpirația excesivă poate duce la deshidratare și poate afecta circulația sangvină prin reducerea volumului total de sânge din organism.

Pentru a proteja sănătatea venelor în timpul temperaturilor ridicate, este important să:

• beți suficientă apă pentru a preveni deshidratarea;
• evitați statul prelungit în anumite poziții și mișcați-vă periodic, pentru a stimula circulația sangvină;
• purtați haine lejere și confortabile, pentru a permite o bună circulație a sângelui;
• evitați expunerea prelungită la soare și căldura excesivă, care poate agrava dilatarea venelor;
• consultați un medic în cazul în care observați simptome neobișnuite, cum ar fi umflături, dureri sau modificări ale culorii la nivelul picioarelor.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

În cazul în care observăm simptome neobișnuite, cum ar fi umflături, dureri sau modificări ale culorii la nivelul picioarelor, este important să căutăm sfatul unui medic pentru evaluare și tratament adecvat. Îngrijirea corespunzătoare a sănătății venelor în timpul perioadelor cu temperaturi ridicate poate contribui semnificativ la menținerea unei circulații sangvine sănătoase și la prevenirea complicațiilor asociate cu afecțiunile venoase.

În sezonul cald, pacienții care se confruntă cu diabetul zaharat trebuie să fie foarte atenți atunci când se expun la soare / temperaturi crescute, mai ales dacă asociază boli cardiovasculare și/sau complicații cronice ale diabetului zaharat. Gestionarea diabetului în timpul verii poate fi o provocare, deoarece temperaturile ridicate și activitățile fizice pot afecta nivelurile de zahăr din sânge și sensibilitatea la insulină.

Expunerea la soare a unei persoane cu diabet zaharat ar trebui să fie făcută cu precauție și numai după o discuție prealabilă cu medicul diabetolog. Valorile glicemice pot fi mai greu de gestionat în perioadele de caniculă, cauzele fiind multiple. O atenţie deosebită trebuie acordată depozitării pe timp de vară a medicamentelor și dispozitivelor pentru diabet, iar hidratarea este absolut necesară. Chiar dacă vara, mintea stă mai mult la soare și vacanţe, problemele de sănătate nu trebuie ignorate.

Te-ar putea interesa: Lapte de corp relipidant anti-uscaciune La Roche Posay

Diabetul și deshidratarea

Indiferent de starea sănătății, hidratarea este extrem de importantă și, mai ales în zilele toride de vara, trebuie să ne asigurăm că bem suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea. Pentru persoanele care suferă de diabet de tip 2 însă, hidratarea este și mai importantă întrucât atunci când nivelul de glucoză din sânge este prea ridicat, urinarea este mai frecvența. Și unele medicamente prescrise persoanelor care suferă de diabet favorizează deshidratarea.

Pentru a preveni deshidratarea, consumă multă apă, limonadă și alte băuturi neîndulcite. Bea întotdeauna apă înainte de a ți se face sete. Și fructele, supele și ceaiurile sunt de ajutor. Totodată, evita sau limitează consumul de cafea și alcool, băuturi despre care se știe că deshidratează organismul.

Cercul vicios insulină – efort – căldură

Modul în care căldura influențează glicemia depinde de ceea ce ați mâncat, de stadiul de hidratare și de nivelul de activitate fizică. Dacă temperatura și efortul depus vă fac să transpirați abundent, vă puteți deshidrata, ceea ce determină creșterea nivelului de glucoză din sânge, care poate duce la urinare frecventă, urmată de deshidratare și chiar de niveluri mai ridicate ale glicemiei.

În plus, dacă tratamentul include insulină, deshidratarea reduce fluxul de sânge la nivelul tegumentului și, prin urmare, reduce absorbția dozelor de insulină injectată. Cele mai multe tipuri de insulină își mențin eficacitatea la temperaturi de la 33° Celsius la 35° Celsius. O temperatură peste acestea determină degradarea rapidă atât a medicamentelor, cât și a insulinei.

Gestionarea glicemiei în perioadele caniculare

În primul rând, efectul medicației injectabile (insulina) se poate modifica dacă aceasta a fost păstrată la temperaturi crescute sau dacă pacientul cu diabet zaharat s-a expus la soare anterior administrării (vasodilatația produsă de căldură crește absorbția). Anumite simptome ale hipoglicemiei – transpirația – pot fi puse pe seama expunerii la temperaturi crescute.

Totodată, înotul poate crește riscul de hipoglicemie, dacă medicația și dieta nu sunt adaptate la efortul fizic efectuat. Transpirația, expunerea la soare și la temperaturile crescute pot afecta fixarea și funcționarea unor dispozitive utilizate de pacienți (sisteme de monitorizare continuă a glicemiei, pompe de insulină).

Canicula, diabetul și complicațiile

Expunerea la temperaturi crescute, fără o hidratare adecvată, poate duce la deshidratare și la complicații metabolice severe, mai ales în cazul persoanelor cu diabet zaharat slab controlat. Administrarea medicației injectabile ce a fost depozitată în condiții necorespunzătoare poate afecta acțiunea acesteia și poate duce la hiperglicemie. Persoanele cu diabet zaharat complicat cu neuropatie pot suferi mai ușor arsuri, deoarece nu percep corect temperatura și durerea, în timp ce pacienţii cu diabet zaharat care asociază și afecțiuni cardiovasculare, neurologice sau renale riscă agravarea sau decompensarea acestora.

Când trebuie să apelaţi la medic

Pacientul trebuie să apeleze la medic atunci când valorile glicemice nu mai pot fi controlate, când apar simptome neobișnuite sau situații medicale pe care nu le poate rezolva singur.

Pentru ca persoanele cu diabet zaharat să poată trece peste vară fără probleme, li se recomandă:

• să întrebe medicul curant dacă se pot expune la soare și în ce condiții;
• să aibă grijă ca medicația să fie depozitată în condiții adecvate de temperatură;
• să își măsoare frecvent glicemia. Glucometrul și bandeletele de testare trebuie ferite de temperaturi extreme și de expunerea directă la soare;
• să se hidrateze adecvat, dar evitând consumul de băuturi care conțin zahăr, cofeină și/sau alcool;
• să aibă o alimentație diversificată și adecvată sezonului cald;
• să își adapteze dieta și, dacă este cazul, schema de tratament în funcție de valorile glicemiei și de efortul fizic;
• să evite efortul fizic intens în zilele caniculare;
• să evite expunerea la soare dacă prezintă complicații sau boli asociate care contraindică acest lucru;
• să evite mersul desculț pe nisip (există risc de arsuri sau înțepături);
• în zilele caniculare, la ieșirea în aer liber, persoanele cu diabet zaharat, dar și cele care nu suferă de această afecțiune, trebuie să poarte îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate și să folosească creme cu factor de protecție solară.

Te-ar putea interesa: Lapte pentru față și corp – pentru copii SPF50+

Anotimpul estival este perioada perfectă din an pentru a vă bucura de vreme și de ocazia de a purta haine mai subțiri. Cunoscând modul în care căldura vă poate afecta sănătatea și gestionarea diabetului de tip 1, puteți planifica decizii care să vă protejeze sănătatea și starea de bine.

Vara aceasta, când vă faceți planurile pentru vacanță și pentru ieșiri în aer liber, discutați cu echipa de diabetologie modul în care vă puteți pregăti pentru a evita deshidratarea și a fi în siguranță.

Vara și-a anunțat prezența încă din luna iunie cu temperaturi extrem de ridicate, de 33-34° Celsius. Căldura excesivă, greu de suportat, influențează organismul, nevoit să se adapteze la noile condiții caniculare.

Atât persoanele sănătoase, cât și cele cu patologii diferite, aflate în tratament pentru boli acute sau cronice, trebuie să ia măsuri pentru ca organismul să-și poată îndeplini funcțiile biologice în parametrii normali.

Pe măsură ce termometrul urcă și soarele își face simțită puterea deplină, ne confruntăm cu provocări legate de căldură excesivă. Cu toate acestea, cu puțină pregătire și atenție, putem evita disconfortul și să ne protejăm sănătatea în timpul zilelor caniculare de vară.

Te-ar putea interesa: Lapte de corp relipidant anti-uscaciune La Roche Posay

Care sunt efectele caniculei?

• Insolația – se produce în momentul în care organismul nu mai poate menține constanta temperatură, fiind depășite mecanismele de adaptare. Apare în urma expunerii directe la razele solare sau la temperaturi ridicate în interior și se manifestă prin: febră, cefalee, amețeală, greață, confuzie, pierderea conștiinței.
• Epuizarea produsă de căldură – apare în urma pierderilor de apă și minerale, prin transpirație în timpul unor activități desfășurate în aer liber sau la interior. Epuizarea termică se manifestă cu: amețeli, slăbiciune, paloare, hipotensiune, puls accelerat, cefalee, greață, crampe abdominale, spasme musculare, transpirații reci și abundente, iritabilitate, vertij, dezorientare.
• Sincopa la căldură (colaps la căldură) – se produce un colaps circulator din cauza incapacității sistemului circulator de a compensa vasodilatația periferică și deshidratarea. Apar simptome precum oboseală, stare de slăbiciune, amețeli, grețuri, anxietate, transpirații reci, dureri epigastrice, urmate curând de pierderea stării de conștiență.
• Crampe calorice – apar în urma pierderilor de minerale, la persoanele care desfășoară efort fizic intens, în condiții de temperaturi crescute, fără să se hidrateze corespunzător. Crampele calorice se manifestă prin contracturi la nivelul musculaturii abdominale, la nivelul membrelor superioare și inferioare, pot fi asociate cu senzația de sete, cefalee, oboseală. În cazul crampelor provocate de căldură se recomandă întreruperea activității fizice și repaus într-un loc răcoros. Este indicat consumul de lichide precum apă, sucuri de fructe naturale, băuturi pe bază de minerale și vitamine (calciu, magneziu, zinc, vitamina C). Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră, se impune consultul medical.
• Șocul caloric (hipertermic) – se poate instala în condițiile unei agresiuni termice puternice, asociată cu un efort fizic deosebit. Hipertermia apare pe fondul incapacității organismului de a-și menține temperatura normală. Temperatura crește repede, atingând sau depășind chiar 40 de grade Celsius. Afectează persoane care prezintă unul sau mai mulți factori de risc (vârstnici, obezi, alcoolici, persoane neaclimatizate/deshidratate), dar și persoane tinere care fie depun un efort fizic intens într-o ambianță moderat caldă, fie execută un efort de intensitate moderată, într-o ambianță caldă și umedă. Tegumentele sunt uscate, calde (absența transpirației), temperatura internă crește la 40-41˚C, limbajul devine incoerent, apar delir, convulsii, stare de agitație, comă. Șocul hipertermic constituie urgență medicală.
• Eruptii cutanate – apar ca urmare a transpirației excesive timp îndelungat.

Beți 2,5-3 l de apă plată pe zi

Astfel, în zilele caniculare, hidratarea corectă a organismului este obligatorie. Se recomandă consumarea unor cantități mai mari de lichide decât în mod obișnuit. Pentru adulți, cantitatea de lichide care trebuie consumată este de 2,5-3 l la 24 de ore. Este preferabil să se consume apă plată, și în mai mică măsură ceai sau sucuri naturale de fructe. În niciun caz nu se recomandă consumul de băuturi alcoolice și cafea în exces în zilele toride de vară, cunoscut fiind faptul că alcoolul și cafeaua dețin un rol important în fenomenul de deshidratare prin creșterea diurezei.

În zilele de vară caniculare, sugarii și copiii au un risc mai mare de deshidratare decât adulții, activitatea lor metabolică intensă determinând producerea unei cantități mai mari de căldură.

Deshidratarea, mult mai severă în cazul copiilor

Suprafața cutanată prin care se realizează transpirația, raportată la greutate, este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic. Prin urmare, riscul de deshidratare este mai crescut la copii, în aceleași condiții caniculare a mediului ambiant. Procentul de apă din corpul copiilor este de 70-80 față de 60-70% în cazul adulților. Pe de altă parte, în cazul copiilor, odată instalată, deshidratarea este cu mult mai severă și mai greu de controlat, din cauza imaturității mecanismelor de termoreglare.

Sfaturi pentru persoanele cu afecțiuni cronice:

• În zilele caniculare, evitați intervalul orar 10:30-18:30. Dacă este absolut necesar să plecați, protejați-vă capul cu pălărie sau șapcă din bumbac, de culoare deschisă;
• Ieșiți după ce ați administrat în prealabil medicația conform indicației medicului și respectați măsurile de hidratare suplimentară menționate. Pentru cazurile în care există posibilitatea prelungirii intervalului de timp petrecut în aer liber, este recomandat să aveți la dumneavoastră o cantitate minimă de 0,5 l apă plată;
• Vestimentația va fi, de asemenea, adaptată temperaturilor de vară.

Sfaturi pentru persoanele sănătoase:

• Expunerea la soare nu este recomandată în intervalul orar 11:00-18:00;
• Chiar în perioadele de vacanță, respectați această măsură și evitați activitățile în spații deschise expuse direct radiațiilor solare;
• Protejați capul cu o pălărie sau șapcă de culoare deschisă, de preferință din bumbac;
• Șalul pentru decolteu și umeri a devenit un accesoriu absolut necesar pentru persoanele cu pielea sensibilă și deschisă la culoare;
• Protejați ochii cu ochelari de soare, cu lentile care asigură protecție împotriva radiațiilor solare nocive. Ochelarii de soare se achiziționează din centrele optice specializate sau din farmaciile care distribuie aceste produse, doar cu recomandarea opticianului sau medicului oftalmolog.

Te-ar putea interesa: Lapte pentru față și corp – pentru copii SPF50+

Totuși, avem nevoie de soare pentru sintetizarea vitaminei D

Deși există multiple efecte negative asupra organismului uman, apărute în urma expunerii excesive la soare, nu trebuie să uităm de efectele benefice ale acestuia. Razele ultraviolete sunt singura sursă naturală care contribuie la formarea în piele a vitaminei D, esențială pentru fixarea calciului în oase și dinți. Lipsa acestei vitamine determină în cazul sugarilor și copiilor apariția rahitismului, iar în cazul adulților a osteomalaciei. Pentru a evita instalarea acestor boli, se recomandă totuși expunerea la soare, pentru 15-20 minute zilnic, bineînțeles, la orele dimineții sau ale după-amiezii târzii.

Consumați minimum 2,5 l de lichide (apă plată)/zi!

Evitați expunerea la soare în intervalul orar 11:00-17:00!

Purtați pălărie sau șapcă, ochelari de soare și folosiți creme cu SPF adecvat!

Căldura excesivă creează disconfort nu doar ziua, când trebuie să umbli de colo-colo prin orașul încins, să mergi la serviciu, la cumpărături sau să ieși în oraș cu prietenii. Căldura este un inamic serios și în timpul nopților, când te împiedică să adormi și te face să te perpelești de pe o parte pe alta ore bune. A doua zi, bineînțeles, te trezești obosit și irascibil și abia aștepți să vină weekend-ul ca să poți dormi mai mult decât în timpul săptămânii.

Câteva nopți pierdute astfel se adună, iar în timp corpul tău va resimți lipsa de somn, ceea ce va avea efecte negative asupra sănătății. Poți să mănânci oricât de sănătos, să faci sport mai ceva decât un medaliat olimpic și să ai o stare psihică mai zen decât un călugăr buddhist după meditație. Dacă nu dormi bine însă, sănătatea ta va avea de suferit, sistemul imunitar va fi slăbit și nu te vei mai putea concentra la activitățile tale zilnice.

Te-ar putea interesa: Lapte de corp relipidant anti-uscaciune La Roche Posay

Ce se întâmplă cu temperatura corpului atunci când dormiți

Temperatura camerei și a corpului au un impact semnificativ asupra somnului, motiv pentru care merită efortul să ne ocupăm de aceste două aspecte.

În timpul somnului, trecem prin mai multe etape. Prima etapă este cea în care trecem de la starea de veghe la somnul ușor. Apoi, în următoarele etape, temperatura corpului scade în mod normal cu aproximativ două sau trei grade înainte de a putea atinge starea de somn profund. Cu toate acestea, dacă temperatura corpului este ridicată, creierului îi este greu să-și dea seama dacă sunteți treaz sau dormiți, ceea ce poate afecta în mod direct calitatea somnului.

Temperatura din cameră poate perturba, de asemenea, temperatura corpului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), temperatura ideală din cameră, pentru a avea un somn odihnitor, ar trebui să fie de 18 grade Celsius.

Este adevărat că (încă) nu putem controla vremea, dar până atunci poți încerca aceste trucuri care te vor ajuta să dormi într-un mediu mai răcoros și să îți pregătești corpul pentru somn.

1. Utilizează lenjerii adecvate: Optează pentru lenjerii de pat din materiale naturale, cum ar fi bumbacul sau bambusul, care permit o mai bună circulație a aerului și absorbție a umidității. Evită lenjeriile sintetice, care pot reține căldura și umiditatea.
2. Răcește-ți camera înainte de culcare: Deschide ferestrele și lasă aerul proaspăt să pătrundă în cameră înainte de a merge la culcare. Poți folosi și ventilatoare pentru a crea o senzație plăcută de răcoare înainte de culcare.
3. Evită expunerea la lumină intensă înainte de culcare: Lumina naturală sau lumina emisă de ecranele dispozitivelor electronice poate suprima producția de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea somnului. Încearcă să reduci expunerea la lumină intensă cu cel puțin o oră înainte de culcare.
4. Creează un mediu întunecat în camera de dormit: Folosește jaluzele sau perdele opace pentru a bloca lumina naturală sau artificială în timpul somnului. Un mediu întunecat favorizează producția de melatonină și îmbunătățește calitatea somnului.
5. Stabilește un program de somn regulat: Încearcă să te culci și să te trezești în fiecare zi la aceleași ore, chiar și în weekend. Un program regulat de somn ajută corpul să se sincronizeze și să se adapteze la schimbările de lumină și temperatură.
6. Răsfăță-te cu un duș sau o baie înainte de culcare: O baie sau un duș cu apă caldă înainte de culcare poate ajuta la relaxarea mușchilor și crearea unei senzații plăcute de răcoare înainte de somn.
7. Alege haine de noapte lejere și confortabile: Optează pentru pijamale din materiale ușoare și respirabile, care permit pielii să respire și să se răcorească în timpul somnului.
8. Hidratează-te în mod corespunzător: Consumul adecvat de apă pe parcursul zilei este esențial pentru o hidratare corespunzătoare a organismului. Evită să bei cantități mari de lichide înainte de culcare pentru a evita trezirile frecvente la toaletă.
9. Găsește modalități de relaxare înainte de culcare: Tehnici de relaxare, cum ar fi cititul unei cărți, meditația sau ascultarea muzicii relaxante, pot ajuta la liniștirea minții și pregătirea pentru somn.

Te-ar putea interesa: Lapte pentru față și corp – pentru copii SPF50+

Un somn sănătos și odihnitor în timpul verii poate fi obținut prin aplicarea unor strategii și sfaturi simple. Reglarea temperaturii camerei, evitarea expunerii la lumină intensă înainte de culcare și adoptarea unui program de somn regulat sunt doar câteva dintre modalitățile prin care putem asigura un somn de calitate. Prioritizând un somn adecvat și implementând aceste strategii, ne putem bucura de beneficiile unui corp și minte odihnite, pregătite să facă față cu energie provocărilor zilei.

Răul de mișcare la copii, cunoscut și sub denumirea de mișcarea vehiculului sau cinetoză, este o afecțiune comună care apare în timpul călătoriilor cu mașina, avionul, vaporul sau alte mijloace de transport. Se manifestă prin simptome precum greață, vărsături, transpirații, amețeli și senzație de disconfort general.

Răul de mișcare afectează atât adulții, dar în special copiii. Acesta poate apărea în timpul deplasărilor cu mașina, cu vaporul/barca, cu trenul, cu avionul sau în timpul mișcărilor de rotație.

Cum apare răul de mișcare? Echilibrul este menținut de urechile interioare. Acestea fac parte din sistemul vestibular, alături de canalele semicirculare și au rolul de a prelua informațiile din jur și de a le transmite către creier. Când corpul stă nemișcat, însă se află în diferite mijloace de transport, creierul devine confuz și astfel apare răul de mișcare.

În ce constă mai exact răul de mișcare? Amețeala și disconfortul abdominal cu greața și cu eventuale vărsături sunt caracteristice răului de mișcare. Însă, de asemenea, mai pot apărea și simptome precum: durerea de cap, hiperventilația, salivația, transpirația excesivă, oboseala și somnolența.

Te-ar putea interesa: Prevomit Kids

Ce poate accentua răul de mișcare?

Există câțiva factori care pot declanșa sau accentua simptomele răului de mișcare, precum:

• sarcina;
• cititul în mașină;
• uitatul pe geam în direcția opusă sensului de mers;
• statul întins pe spate cu ochii deschiși;
• boala Meniere, o tulburare a urechii interne;
• jocurile video, filme HD, smartphone-urile sau tabletele, aparatele de realitate virtuala;
• infectiile urechii interne;
• migrena;
• scolioza idiopatică.

Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 12 ani nu au centrul de echilibru suficient dezvoltat, iar faptul că nu stau într-un singur pe durata călătoriei le dă senzația de amețeală, greață și vărsături. Este normal ca cei mici să-și consume energia pentru a se putea odihni ulterior, iar încercarea de a-i face să stea potoliți nu doar că eșuează în cele mai multe cazuri, dar nici nu-l va face să-și consume energia să adoarmă rapid seara.

Gestionare și tratament

Asigurați-vă că copilul este în siguranță și confortabil:

Alegeti un scaun potrivit pentru vârsta și dimensiunea copilului, iar fixarea corectă în mașină este esențială.

Nu uitați să verificați regulat ajustările scaunului pentru a asigura un suport optim pe parcursul călătoriei.

O dietă ușoară înainte de drum:

Evitați mesele grele înainte de călătorie, dar oferiți copilului gustări sănătoase și ușoare.

Fructele proaspete, biscuiții integrale și legumele crocante pot fi alegeri grozave pentru călătorii fără răul de mașină.

Aer proaspăt și flux de aer:

Asigurați-vă că mașina este bine aerisită și că există un flux bun de aer înăuntru.

Deschideți ferestrele sau activați sistemul de ventilație pentru a crea o atmosferă plăcută și proaspătă.

Evitați distragerile digitale:

În timpul călătoriei, încercați să limitați utilizarea dispozitivelor electronice, cum ar fi tabletele sau telefoanele mobile.

În loc, angajați copilul în jocuri interactive sau conversații interesante pentru a-i distrage atenția de la posibilele simptome ale răului de mașină.

Opriți-vă și relaxați-vă:

Faceți pauze regulate în timpul călătoriei pentru a permite copilului să se relaxeze și să respire aer proaspăt.

Folosiți aceste momente pentru a explora împrejurimile și a crea amintiri plăcute în timpul călătoriei.

Consultați medicul pediatru:

În cazurile mai severe sau persistente de rău de mașină, medicul pediatru poate recomanda medicamente potrivite pentru copilul dumneavoastră.

Asigurați-vă întotdeauna că obțineți sfatul medicului înainte de a utiliza orice medicament pentru răul de mașină.

Te-ar putea interesa: Lapte pentru față și corp – pentru copii SPF50+

Metode complementare

Pe lângă sfaturile de mai sus, puteți încerca și metode complementare, cum ar fi utilizarea brățărilor anti-rău de mașină, acupunctura sau uleiurile esențiale, sub îndrumarea unui specialist.

Răul de mișcare nu trebuie să transforme călătoriile într-un coșmar pentru tine și copilul tău. Cu puțină planificare și aplicarea unor sfaturi inteligente, puteți transforma drumurile lungi în aventuri memorabile și plăcute. Asigurați-vă că copilul dumneavoastră este în siguranță și confortabil, alegeți gustări ușoare, creați o atmosferă plăcută în mașină și găsiți metode distractive de a-i distrage atenția. Dacă simptomele persistă, nu ezitați să căutați sfatul medicului pediatru. Fii pregătit și bucurați-vă de drumuri fără griji!

Din fericire, vara slăbim uşor. Sau…mai uşor? În orice caz, aşa se spune, că vara este mai uşor de slăbit. Dar oare această afirmație are acoperire în practică?  Există oare “inamici” care pot da peste cap acest plan?

Bine ai venit în lumea sezonului cald, unde soarele strălucește, zilele sunt mai lungi și vara îți oferă o oportunitate minunată de a slăbi într-un mod ușor și plăcut. Cu toții visăm la o siluetă de invidiat pentru a ne bucura de plaja, piscină și evenimente estivale. Și ghici ce? Vară este momentul perfect pentru a începe acest drum către un stil de viață sănătos și a obține rezultatele dorite. În acest articol, te vom ghida prin informații valoroase și sfaturi practice, astfel încât să poți slăbi în mod eficient și plăcut în timpul verii.

Vremea frumoasă ne scoate din casă

Cine vrea să stea în casă vara? Plimbări, drumeţii, câteva ore zilnic de bătut mingea… Înotul în mare, lac sau piscină ne aduce uşor în formă. Toate contribuie substanţial la modelarea siluetei. Mai ales că statul în aer liber, eventual şi la soare nu este periculos, chiar şi pe timp de pandemie. Gerul, ploaia şi vântul din sezonul rece sunt doar o amintire şi trebuie să profităm de ce ne oferă natura. Dar nu aceleaşi efecte le are asupra siluetei un alt gen de petrecere a timpului în aer liber. Dacă vă hotărâţi să înlocuiţi drumeţia cu un grătar sau plimbările pe plajă şi înotul cu „odihna” în tovărăşia mai multor sticle de bere, vara nu se mai arată prietenoasă cu silueta.

Piaţa e plină de legume şi fructe proaspete

Pline de vitamine, minerale, fibre şi apă, sunt sănătate curată. Şi încă sănătate cu puţine calorii. Salatele de vara, de orice fel, gustările proaspete şi aromate, chiar şi deserturile din fructe sunt ajutorul nostru în orice cură de slăbit. Dacă o facem cu cap, evident. Pentru că şi aici ceea ce este pozitiv se poate transforma rapid în negativ: salata hipocalorică devine bombă pentru greutate dacă o asezonăm cu mult ulei (uleiul de măsline e sănătos, dar asta nu înseamnă că e necesar să fie mâncat în cantităţi uriaşe) sau maioneză şi îi adăugăm numeroase bucăţele de carne grasă sau mezel.

Fructele de vară nu au multe calorii. O felie de pepene roşu, de exemplu, e hidratantă şi extrem de satisfăcătoare. Condiţia este să nu ne placă atât de mult încât să mâncăm un kilogram. Sau mai mult.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Căldura mare scade pofta de mâncare

De regulă, este adevărat. Pierderea masivă de apă şi electroliţi, ca urmare a transpiraţiei, ne face mai degrabă dornici să ne hidratăm, iar apa umple stomacul şi ne face să uităm de foame. Cine să aibă chef de sarmale sau piftie când afară sunt 40 de grade? În teorie, cel puţin, s-ar putea să fie aşa. În practică, însă, e de reţinut că expunerea la căldură mare este foarte solicitantă pentru organism. Acesta arde multe calorii, deci pofta de mâncare nu rămâne întotdeauna în urmă. În plus, revenind la rândurile de mai sus, ne dăm seama că ne putem îngrăşa chiar şi cu produse sărace în calorii, dar pe care le mâncăm în exces.

Mâncarea sezonieră: un aliat secret în lupta cu kilogramele în plus

Vara este anotimpul bogat în alimente proaspete și sănătoase. Legumele și fructele de sezon abundă pe piață și sunt o adevărată comoară pentru cei care doresc să slăbească. Roșiile dulci și suculente, castraveții răcoritori, pepenele galben sau căpșunile aromate sunt doar câteva dintre opțiunile delicioase care te vor ajuta să-ți controlezi pofta de mâncare și să îți hrănești organismul cu substanțe benefice.

Hidratarea inteligentă: apa – partenerul tău de slăbire

Pe timpul verii, hidratarea devine cu atât mai importantă. În plus față de funcția sa vitală de a-ți menține organismul sănătos, apa joacă și un rol crucial în procesul de slăbire. Consumul unei cantități adecvate de apă te va ajuta să-ți potolești foamea, să-ți menții metabolismul activ și să elimini toxinele din corp. Adaugă o felie de lămâie sau mentă proaspătă în paharul de apă pentru a-i oferi o notă de prospețime și savoare.

Planificare inteligentă a meselor și a gustărilor

Vara este sezonul în care grătarele sunt aprinse și petrecerile în aer liber sunt la ordinea zilei. Cu toate acestea, nu trebuie să renunți complet la plăcerile culinare pentru a slăbi. O abordare inteligentă constă în planificarea meselor și a gustărilor, astfel încât să poți savura preparate sănătoase, dar și să te bucuri de micile răsfățuri de vară. Încearcă să alegi opțiuni mai sănătoase, cum ar fi pește la grătar, salate proaspete și fructe în locul mâncărurilor bogate în grăsimi și carbohidrați.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Sfatul nostru

Vara este sezonul perfect pentru a slăbi într-un mod ușor și plăcut. Mâncarea sezonieră, hidratarea adecvată, activitățile în aer liber și o planificare inteligentă a meselor sunt doar câteva dintre aspectele-cheie care te vor ajuta să obții rezultatele dorite. Nu uita să te bucuri de soare și să profiți de vitamina D pe care ți-o oferă. În consecinţă, atenţie! Sunt multe capcane pe traseu şi vă sfătuim să fiţi atenţi să nu picaţi în ele, acum că sunteţi averitizaţi. Acum că aveți aceste informații prețioase la dispoziție, porniți în aventura slăbirii în timpul verii și descoperiți un stil de viață sănătos și plin de vitalitate.

Vara, subiectele cele mai fierbinți sunt concediile, plajele însorite, destinațiile exotice și costumele de baie. Dar în egală măsură, vara este anotimpul în care ne putem bucura de o multitudine de alte lucruri. Avem fructe și legume la discreție pe care le găsim proaspete; ne încântă din plin savoarea și beneficiile lor. Avem pentru dumneavoastră câteva sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă.

Vremea ne îndeamnă să practicăm sporturi în aer liber, să înotăm, să ne plimbăm, să uităm de stres, să ne întâlnim cu prietenii și familia.

Însă acest anotimp este unul potrivit pentru a ne stabili câteva obiective în ceea ce privește sănătatea, să mâncăm inteligent și să ne încărcăm cu energie pentru lunile care urmează. Mai jos găsiți câteva idei care s-ar putea să vă inspire în acest sens.

Cele mai importante sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă

Hidratarea este esențială

Vara, temperaturile ridicate ne pot face să transpirăm mai mult, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne hidratăm corespunzător. Bea cel puțin opt pahare de apă pe zi și poți adăuga și băuturi răcoritoare, cum ar fi ceaiul verde sau infuziile de fructe, pentru a-ți varia gusturile și a te bucura de aportul de lichide. Dacă faci exerciții fizice intense sau petreci mult timp în aer liber, este important să-ți rehidratezi corpul cu apă în mod regulat. Poți să-ți păstrezi o sticlă de apă mereu la îndemână și să-i adaugi puțină lămâie sau mentă proaspătă pentru un plus de savoare și prospețime.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Renunțați la dulciuri și consumați fructe de sezon

În loc să mâncați dulciuri, înghețată sau produse de patiserie la desert, ați putea încerca fructele de sezon care sunt pline de vitamine. Vă puteți face o salată de fructe în care puteți adăuga foarte puțin alcool, dar trebuie să renunțați la frișcă. În plus, în zilele caniculare sau la micul dejun puteți consuma smoothie-uri sănătoase care, în plus, asigură acea senzație de sațietate. Gustați piersicile, caisele, pepenele roșu, pepenele galben etc.

Optați pentru grătar în locul alimentelor prăjite în tigaie

Nimănui nu îi face plăcere să stea în bucătărie pe timp de vară în acel miros de ulei încins și în căldură. O variantă mult mai simplă și sănătoasă ar fi să pregătiți la grătar piept de pui, peste, burgeri din carne de curcan. Puteți asezonă grătarul cu dovlecei, ardei, ciuperci, vinete sau roșii gătite în același mod, renunțând la clasicii cartofi prăjiți.

Protejați-vă ochii

Soarele puternic poate avea un impact negativ asupra sănătății ochilor. Poartă întotdeauna ochelari de soare cu protecție UV atunci când te expui la lumina solară, pentru a reduce riscul de deteriorare a retinei și de apariție a cataractei. De asemenea, nu uita să consulți medicul oftalmolog pentru un control de rutină și să respecți timpul de pauză de la ecranele digitale, pentru a-ți menține ochii sănătoși. Dacă simți că ai ochi uscați sau iritați, poți folosi picături oftalmice hidratante recomandate de specialist, pentru a-ți reda confortul și claritatea vederii.

Mic dejun sănătos

Ziua trebuie începută cu un mic dejun sănătos, consistent și delicios. Brânza slabă, ouăle fierte, brânza ricotta, nucile, iaurtul slab și un pahar de suc natural de fructe reprezintă cea mai bună alegere. Aceste alimente sunt pline de proteine și vă ajută să faceți față cu brio unei zile întregi.

Beți ceaiuri reci

Pentru a vă hidrata vara, beți ceaiuri reci neîndulcite, apă plată și renunțați la băuturile carbogazoase pe bază de zahăr. Ceaiul de mentă rece, de exemplu, este o băutură ce poate fi consumată pe timp de vară, dar și ceaiurile de fructe de pădure, lămâie etc. Limonada cu miere este o opțiune răcoritoare pentru zilele fierbinți, așa că variante există, aveți nevoie doar de bunăvoință.

Luați masa în aer liber

Dacă aveți o terasă, un balcon deschis sau un loc cât de mic unde vă puteți bucura de aer curat, atunci trebuie neapărat să serviți masa în aer liber, alături de prieteni. Acest obicei vă ajută să vă destresați și să profitați de soare. Mestecați încet, nu vă grăbiți și, dacă este posibil, ascultați muzică. Vă veți simți bine… garantat.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Faceți zilnic o plimbare scurtă

Acum că zilele sunt mai lungi, ar fi și păcat să nu profitați de acest aspect. Plimbați-vă cel puțin 30 de minute pe zi, mai ales seara, când temperaturile mai scad, iar în marile orașe aerul devine respirabil.

Ne dorim ca aceste sfaturi să te inspire și să te ajute să ai o vară plină de sănătate și bunăstare. Nu uita că, în cazul în care ai orice preocupare sau simptome neobișnuite, este întotdeauna indicat să consulți medicul sau să ne contactezi pentru sfaturi suplimentare. Rămâi sănătos și bucură-te de frumusețea verii!

Marea este un biom care, în mod continuu, creează, susține și regenerează viața. Soarele, nămolul, algele și aerul marin au fost utilizate, încă din timpuri străvechi, în terapii de regenerare, vindecare, întinerire și înfrumusețare. Apa de mare este apa sărată care provine din oceane și mări. Este bogată în minerale esențiale, cum ar fi sodiul, potasiul, calciul, magneziul și iodul, care sunt necesare pentru o piele sănătoasă. Aceste minerale contribuie la menținerea echilibrului hidric al pielii și la funcționarea optimă a multor procese biologice.

Cunoscute și aplicate din antichitate până în zilele noastre, băile de soare sunt recomandate pentru prevenirea și vindecarea multor afecțiuni ca: rahitismul, osteoporoza, anemia, hiper-tensiunea arterială, bronșita, artrita reumatismală, depresia precum și diverse boli dermatologice. Specialiștii recomandă celor aflați la cură heliomarină, să se protejeze de razele ultraviolete care pot fi nocive pentru organism, în intervalul orar 11-16.

Te-ar putea interesa: Apă de mare

Beneficiile apei de mare

Principalul beneficiu al băii de soare este stimularea transformării provitaminei D, care se găsește în stratul superior al pielii, în calciferol (vitamina D). Calciferolul este o vitamină liposolubilă cu rol fundamental în reabsorbția și fixarea calciului în oase și dinți, de asemenea, ajută la asimilarea fosforului, fiind totodată și catalizator în transformarea fosforului organic în fosfor anorganic. Pentru a sintetiza o cantitate suficientă de vitamina D, este necesară o expunere la soare a cel puțin 40% din suprafața pielii, aproximativ 10-15 minute pe zi. Trebuie menționat faptul că o piele mai închisă la culoare necesită un timp mai mare de expunere pentru a se forma o cantitate suficientă de vitamină D. Radiațiile care acționează asupra organismului în timpul expunerii la soare sunt: radiațiile calorice, care susțin energia necesară proceselor esențiale ale organismului, radiațiile luminoase, care stimulează sistemul nervos central, și radiațiile ultraviolete, care contribuie la asimilarea calciului și a fosforului, dar și la intensificarea numărului de globule roșii și a hemoglobinei.

Unul dintre beneficiile majore ale apei de mare pentru piele este capacitatea sa de a hidrata și de a menține nivelul de hidratare al pielii. Mineralele din apă ajută la formarea unui film hidratant pe suprafața pielii, care previne evaporarea apei și menține pielea hidratată. Aceasta este o veste excelentă pentru cei cu pielea uscată sau deshidratată, deoarece apa de mare poate oferi o hidratare intensă și de lungă durată.

Apa de mare are, de asemenea, proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene. Datorită conținutului său de minerale și săruri, poate ajuta la reducerea inflamațiilor și a roșeții pielii. De asemenea, poate ajuta la calmarea iritațiilor și a mâncărimilor, având un efect deosebit de benefic pentru persoanele cu probleme ale pielii, cum ar fi acneea, dermatita sau psoriazisul.

Un alt beneficiu al apei de mare este exfolierea naturală pe care o poate oferi pielii. Când te scufunzi în apă sărată sau aplici produse cosmetice cu apă de mare, aceasta poate ajuta la îndepărtarea celulelor moarte și a impurităților de pe suprafața pielii. Acest proces de exfoliere blândă poate face pielea mai luminoasă, mai netedă și mai fină.

Apa de mare conține, de asemenea, minerale cu proprietăți antioxidante, cum ar fi seleniul și zincul. Aceste minerale pot ajuta la neutralizarea radicalilor liberi și la protejarea pielii împotriva stresului oxidativ, care poate duce la îmbătrânire prematură și la deteriorarea celulelor pielii. Prin urmare, utilizarea apei de mare în rutina ta de îngrijire a pielii poate contribui la menținerea unui aspect tânăr și sănătos al pielii.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Întrebuințările apei de mare

Poți folosi apa de mare pentru îngrijirea pielii în mai multe moduri. Poți achiziționa produse cosmetice care conțin apă de mare, cum ar fi tonere, creme hidratante, măști sau săruri de baie.

De asemenea, poți face o baie în mare sau poți crea acasă o soluție de apă de mare diluată pentru a-ți clăti fața sau corpul după curățare. Aceste metode îți permit să beneficiezi de proprietățile apei de mare în mod direct.

Este important să menționez că, în ciuda beneficiilor sale, apa de mare poate fi puternică și sărată în concentrație, ceea ce poate cauza uneori iritații sau uscăciune excesivă a pielii. Prin urmare, este recomandat să testezi întotdeauna produsele care conțin apă de mare pe o mică porțiune de piele pentru a vedea cum reacționează pielea ta. Dacă ai pielea sensibilă sau afecțiuni cutanate severe, este întotdeauna mai bine să consulți un dermatolog înainte de a utiliza apa de mare în rutina ta de îngrijire.

În concluzie, apa de mare poate fi un aliat excelent în îngrijirea pielii, datorită capacității sale de hidratare, proprietăților antiinflamatorii, efectului exfoliant și conținutului său bogat în minerale și antioxidanți. Utilizată în mod corespunzător și în funcție de tipul tău de piele, apa de mare poate contribui la menținerea unei pielii sănătoase, hidratate și strălucitoare.