Decizia de a deveni părinte vine la pachet cu o listă lungă de responsabilități, iar sănătatea pe termen lung a copilului este, fără îndoială, prioritatea numărul unu. În acest context, vaccinarea rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de a preveni boli care, în trecut, provocau suferințe greu de imaginat.

Acest articol își propune să exploreze, bazat pe date științifice clare, de ce imunizarea este un act de grijă și cum funcționează mecanismul care ne protejează copiii.

De ce este esențială vaccinarea în primii ani de viață?

Sistemul imunitar al unui nou-născut este ca un computer performant care abia a fost scos din cutie: are potențial uriaș, dar nu are încă „software-ul” necesar pentru a recunoaște virușii periculoși.

Vaccinarea funcționează ca un antrenament controlat. Ea introduce în organism fragmente inactive sau slăbite ale unui agent patogen, învățând celulele de apărare să creeze anticorpi. Astfel, dacă cel mic va intra vreodată în contact cu boala reală, corpul lui va ști deja cum să lupte, eliminând pericolul înainte ca acesta să producă simptome grave.

Beneficiile vaccinării: Dincolo de protecția individuală

Deși scopul principal este siguranța copilului tău, impactul vaccinării este mult mai vast, atingând întreaga comunitate.

Imunitatea de grup (Efectul de turmă)

Atunci când o comunitate are o rată mare de vaccinare (ideal peste 95%), virusul nu mai găsește „gazde” prin care să se transmită. Acest lucru creează un scut de protecție pentru copiii care, din motive medicale (alergii severe, afecțiuni oncologice sau imunodeficiențe), nu pot fi vaccinați. Practic, prin vaccinarea copilului tău, îi protejezi și pe cei mai vulnerabili din jurul lui.

Eradicarea și controlul bolilor grave

Datorită campaniilor de vaccinare la scară largă, boli precum variola au fost complet eradicate de pe glob. De asemenea, poliomielita — care odinioară paraliza mii de copii anual — este astăzi aproape de dispariție. Vaccinarea constantă previne revenirea acestor maladii sub formă de epidemii.

Cum este gândită Schema Națională de Vaccinare?

Calendarul de vaccinare nu este o listă aleatorie; el este rezultatul a zeci de ani de studii clinice și observații epidemiologice.

Logica din spatele calendarului de imunizare

Schema este structurată pentru a oferi protecție exact în fereastra de vulnerabilitate maximă.

• Primele doze: Se administrează adesea în maternitate sau în primele luni de viață, deoarece anticorpii primiți de la mamă în timpul sarcinii încep să scadă rapid.
• Rapelurile: Unele vaccinuri necesită mai multe doze la intervale precise. Acestea au rolul de a „reîmprospăta” memoria sistemului imunitar, asigurând o protecție care poate dura o viață întreagă.
• Vaccinurile combinate (ex: Hexavalent): Acestea permit protejarea împotriva a 6 boli printr-o singură injecție, reducând stresul copilului și numărul de vizite la medic.

Istoricul vaccinării: De când există un program organizat?

România are o tradiție îndelungată în medicina preventivă. Primele programe de vaccinare organizate au început să prindă contur în anii ’50, odată cu campaniile împotriva tuberculozei și poliomielitei.

De-a lungul deceniilor, Programul Național de Vaccinare (PNV) a evoluat constant, integrând tehnologii noi (precum vaccinurile acelulare, care au mult mai puține efecte secundare) și adaptându-se la nevoile de sănătate publică. Astăzi, vaccinurile incluse în calendarul național sunt oferite gratuit prin intermediul medicilor de familie.

Siguranța vaccinurilor: Rigoare științifică și monitorizare continuă

Mulți părinți se întreabă cum pot fi siguri că un vaccin este inofensiv. Răspunsul stă în procesul de autorizare și în sistemele de supraveghere post-marketing, care sunt extrem de riguroase.

1. Etapele de testare clinică

Înainte de a ajunge în cabinetul medicului de familie, un vaccin parcurge ani de zile de cercetare. Acesta este testat mai întâi în laborator, apoi în trei faze clinice pe voluntari umani:

• Faza I: Testare pe un grup mic de oameni pentru a evalua siguranța generală.
• Faza II: Testare pe sute de persoane pentru a stabili doza corectă și modul în care reacționează sistemul imunitar.
• Faza III: Testare pe zeci de mii de oameni pentru a confirma eficacitatea și a identifica orice efect secundar rar care nu a apărut în grupurile mici.

2. Puritatea ingredientelor (Adjuvanții)

O îngrijorare comună vizează substanțele precum sărurile de aluminiu sau conservanții. Este important de reținut că:

• Aluminiul: Este folosit ca adjuvant pentru a stimula un răspuns imun mai puternic. Cantitatea de aluminiu dintr-un vaccin este infimă, fiind mult mai mică decât cea pe care un bebeluș o absoarbe natural din laptele matern sau din laptele praf în primele luni de viață.
• Formaldehida: Este utilizată pentru a inactiva virusurile (pentru ca acestea să nu producă boala). Organismul uman produce natural cantități de formaldehidă mult mai mari prin metabolismul propriu decât doza dintr-un vaccin.

3. Mitul legăturii cu autismul

Este crucial să menționăm că studii masive, realizate pe parcursul a peste două decenii și care au inclus milioane de copii la nivel mondial, au demonstrat clar că nu există nicio legătură între vaccinare (în special vaccinul ROR) și apariția autismului. Studiul inițial care a lansat această ipoteză în 1998 a fost retras, fiind dovedit ca fiind fraudulos și bazat pe date false.

4. Sistemele de raportare a reacțiilor adverse (Vigilenta)

Siguranța nu se oprește după aprobare. Există sisteme precum EudraVigilance (în Europa) sau VAERS (în SUA), unde medicii și părinții pot raporta orice simptom apărut după vaccinare. Această bază de date este monitorizată în timp real de experți; dacă se observă chiar și o creștere minimă a unui risc, utilizarea vaccinului poate fi suspendată imediat pentru investigații suplimentare.

5. Diferența dintre reacție adversă și coincidență

Deoarece vaccinurile se administrează în perioade de creștere rapidă, uneori probleme de sănătate care ar fi apărut oricum sunt confundate cu efecte ale vaccinului (coincidență temporală). Studiile epidemiologice sunt cele care fac distincția clară între ceea ce este cauzat de vaccin și ceea ce este o problemă de sănătate independentă.

Concluzii: Rolul părinților în prevenție

Vaccinarea nu este doar o procedură medicală, ci un fundament pentru o copilărie sănătoasă și fără griji. Informarea din surse oficiale și dialogul deschis cu medicul pediatru sunt cei mai buni pași pe care îi poți face pentru a lua decizii corecte.

Când vine vorba de imunitatea celor mici, vitamina C este primul lucru la care se gândește orice părinte. Dar câtă vitamina C are nevoie un copil cu adevărat? Când este utilă suplimentarea și în ce formă? Și — foarte important — cât este prea mult?

În acest articol găsești toate răspunsurile, explicate pe înțelesul părinților și bazate pe surse medicale sigure precum Institute of Medicine și ghidurile internaționale de pediatrie.

 De ce este importantă vitamina C pentru copii?

Vitamina C (acidul ascorbic) este un micronutrient esențial pentru creșterea armonioasă a copiilor. Iată de ce:

• Ajută la formarea colagenului, necesar pentru oase, piele, gingii și vase de sânge.
• Susține sistemul imunitar, ajutând organismul să se apere de infecții.
• Crește absorbția fierului — un aspect crucial în prevenirea anemiei.
• Contribuie la vindecarea rănilor și menține sănătatea țesuturilor.
• Are un rol în funcționarea creierului, prin sinteza neurotransmițătorilor.

Deficiența severă este rară, dar un aport insuficient poate însemna imunitate scăzută, oboseală și refacere mai lentă.

 Câtă vitamina C trebuie să consume un copil? (Doze recomandate)

Recomandările oficiale sunt:

Aport zilnic recomandat (RDA)

• 1–3 ani: 15 mg/zi
• 4–8 ani: 25 mg/zi
• 9–13 ani: 45 mg/zi
• 14–18 ani: 65 mg/zi (fete) / 75 mg/zi (băieți)

Limite superioare de siguranță (UL)

Doza maximă sigură, pe care copilul NU trebuie să o depășească:

• 1–3 ani: 400 mg/zi
• 4–8 ani: 650 mg/zi
• 9–13 ani: 1200 mg/zi
• 14–18 ani: 1800 mg/zi

⚠️ Megadozele NU cresc imunitatea, dar pot cauza probleme digestive.

 Este nevoie de suplimente? Când sunt recomandate?

Majoritatea copiilor își pot lua întreaga doză doar din alimentație. Totuși, suplimentele pot fi utile în situații precum:

• dietă săracă în fructe și legume
• selectivitate alimentară severă
• perioade de creștere sau consum energetic crescut
• anemie feriprivă
• infecții frecvente (doar cu recomandarea medicului)
• boli care afectează absorbția nutrienților

Dacă nu ești sigur, pediatrul este cel mai bun ghid.

Cele mai bune surse de vitamina C pentru copii

Alimentele câștigă detașat

Înainte de suplimente, încearcă să crești consumul de:

• citrice (portocale, mandarine, lămâi)
• kiwi
• căpșuni
• ardei gras
• broccoli
• roșii
• cartofi noi
• coacăze și măceșe

? Tip: Vitamina C se pierde la gătire, așa că oferă cât mai des fructe și legume crude.

 Ce formă de vitamina C să alegi dacă ai nevoie de suplimente?

Pe piață există multe variante, iar formula potrivită depinde de vârsta copilului:

• Sirop – ideal pentru copii mici.
• Gummy / jeleuri – ușor de acceptat, dar atenție la zahăr.
• Picături – permit dozare precisă.
• Tablete masticabile – potrivite pentru copiii mai mari.
• Plicuri efervescente – de obicei pentru adolescenți.

Nu există o formă „mai eficientă” — important este ca doza să fie corectă și adaptată vârstei.

Este sigură vitamina C? Ce trebuie să știe părinții

În dozele recomandate, vitamina C este sigură. Problemele apar la doze prea mari:

Posibile efecte adverse

• dureri abdominale
• diaree
• greață
• balonare

Apare mai ales dacă se depășește limita superioară (UL).

Interacțiuni importante

Vitamina C crește absorbția fierului — foarte util în anemie, dar trebuie discutat cu medicul în alte situații.

Ce spune știința despre răceli

Vitamina C nu previne răceala, dar poate scurta ușor durata simptomelor la copii. Nu se recomandă megadoze.

Concluzie: cum asiguri aportul optim pentru copilul tău

• O dietă variată, bogată în fructe și legume, este cea mai bună sursă de vitamina C.
• Suplimentele se folosesc doar când este necesar și conform recomandării medicului.
• Respectă dozele recomandate și evită excesele.
• Alege produse de calitate și formule adaptate vârstei copilului.

Vitamina C este un aliat important pentru sănătate — iar cu informația corectă, îl poți integra ușor în rutina alimentară a copilului tău.

Când vine vorba de vitamine pentru imunitate, cel mai relevant exemplu îl reprezintă vitamina C. Prin acțiunile sale specifice, dar și prin funcția antioxidantă, vitamina C joacă un rol esențial în asigurarea unei imunități puternice. Cu toate acestea, există numeroase alte vitamine pentru imunitate, fiind cunoscut faptul că deficitul acestora este asociat cu un răspuns imunitar nu doar mult mai scăzut, ci uneori chiar anormal. Este cunoscută și implicarea, pe lângă vitamine pentru imunitate, a compușilor minerali (zinc, fier, cupru, seleniu), care frecvent joacă roluri sinergice în menținerea unei imunități puternice și stimularea răspunsului imunitar adecvat.

Sprijinirea imunității prin aportul de micronutrienți, printre care se numără și vitamine pentru imunitate, se bazează pe constatarea istorică a deficitului de vitamină C și incidența scorbutului. Încă de pe atunci, s-a stabilit că sistemul imunitar sănătos, integru, are nevoie de numeroși alți micronutrienți specific pentru a funcționa corespunzător. Dintre aceștia fac parte vitaminele A, D, E, B6, B12 și B9, considerate vitamine pentru imunitate, care joacă roluri esențiale în anumite etape ale răspunsului imun înnăscut sau adaptativ. S-a constatat faptul că până deficitul relativ mic al unei vitamine poate compromite semnificativ imunitatea organismului.

Te-ar putea interesa: MOLEKIN C 1000, 20 cpr. Eff

Vitamina C

Printre cele mai importante vitamine pentru imunitate se numără vitamina C. Această vitamină este implicată în mai multe etape ale răspunsului imun, dar acționează și printr-o serie specifică de mecanisme care susțin integritatea sistemului imunitar. Promovează sinteza colagenului, iar acest lucru are efecte asupra integrității barierei epiteliale – o frecventă poartă de intrare pentru agenți cu potențial patogen. Îmbunătățind sinteza lipidelor, promovează integritatea membranei celulare, precum și diferențierea keratinocitelor și proliferarea și migrarea fibroblastelor. Studii de specialitate indică faptul că în perioade de stres (infecții), concentrația de vitamină C scade.

De asemenea, este implicată și în proliferarea, funcționarea și migrarea neutrofilelor (poate cele mai importante componente ale imunității celulare), monocitelor și fagocitelor. Sporește în mod specific activitatea celulelor NK (natural killer) și promovează chemotaxia (migrarea celulelor spre locul unde s-a inițiat infecția). Îmbunătățind procesul de fagocitoză (distrugerea agentului patogen) și de generare de specii reactive de oxigen îndreptate împotriva acestuia, vitamina C se consideră a fi una dintre cele mai importante vitamine pentru imunitate. Această vitamină se pare că stimulează și eliminarea neutrofilelor uzate, reducând afectarea tisulară asociată.

Vitamina A

Din categoria de vitamine pentru imunitate face parte și vitamina A. Aceasta este esențială, pe lângă altele, în diferențierea normală a țesutului epitelial. Acidul retinoic, un metabolit, are rol în a imprima limfocitelor B și T (implicate în imunitate) specificul intestin-homing. Ca urmare a acestei specificități, celulele T sunt recrutate eficient pentru a face parte din prima linie clară de apărare împotriva agenților patogeni, susținând bariera intestinală. Carotenoizii au o acțiune imunoreglatoare, inclusiv reducerea efectelor toxice ale speciilor reactive de oxigen și reglarea fluidității membranelor celulare, îmbunătățind comunicarea de-a lungul joncțiunilor gap.

Multe vitamine pentru imunitate, cum este și vitamina A, acționează prin stimularea funcțiilor celulelor NK, care joacă un rol important în distrugerea agenților patogeni. Joacă un rol esențial și în reglarea numărului acestor celule. De asemenea, contribuie la răspunsul imunitar prompt, și la activitatea oxidativă a macrofagelor. Deficiența de vitamină A este asociat cu o capacitate redusă a țesutului epitelial de a acționa drept barieră împotriva agenților patogeni.

Vitamina D

Din lista de vitamine pentru imunitate nu putea lipsi vitamina D. Calcitriolul reglează cantitatea de proteine antimicrobiene (catelicidină, β-defensină) responsabile de modificarea microbiotei intestinale în sensul îmbunătățirii acesteia și asigurării unei bariere intestinale eficiente. Studii în domeniu îi susțin integrarea în categoria vitamine pentru imunitate datorită faptului că datele epidemiologice arată că deficitul de vitamină D este asociat cu infecții pulmonare frecvente și cu o incidență crescută a afectării renale. Receptorii pentru vitamina D se găsesc în monocite, macrofage și în celulele dendritice. Calcitriolul promovează migrarea și susține fagocitoza.

Vitamina D stimulează sinteza de radical superoxid, folosit în direcția neutralizării agenților cu potențial patogen. De asemenea, reduce expresia citokinelor proinflamatorii, în timp ce asigură stimularea expresiei citokinelor antiinflamatorii de către macrofage. Specialiștii sunt de părere că poate fi considerată una dintre cele mai neglijate vitamine pentru imunitate, deoarece multe persoane cred că vitamina D este implicată doar în creșterea și dezvoltarea oaselor.

Vitamina E

Următoarea pe lista de vitamine pentru imunitate este vitamina E. Aceasta îmbunătățește major proliferarea limfocitelor și funcțiile mediate de celulele T. Vitamina E face parte din categoria de vitamine pentru imunitate și pentru că îmbunătățește producția de interleukină-2, moleculă importantă în reglarea răspunsului imun. Sporește activitatea citotoxică a celulelor NK, inhibă producția de prostaglandină E2 (protejând, indirect, funcția celulelor T). Vitamina E protejează și membranele celulare de deteriorarea cauzată de radicalii liberi, susținând integritatea optimă a barierei epiteliale. Precum celelalte vitamine pentru imunitate, vitamina E este esențială.

Vitamine pentru imunitate din complexul B

Mai multe vitamine pentru imunitate sunt reunite în complexul vitaminelor B: B6, B12 și B9. În esență, toate joacă un rol esențial drept vitamine pentru imunitate, fiind implicate în mai multe etape ale răspunsului imun, după cum urmează:

• Drept vitamine pentru imunitate, toate sunt implicate în medierea imunității intestinale (de exemplu, prin medierea migrării limfocitelor în intestin în cazul vitaminei B6, precum și în capacitatea de supraviețuire a celulelor T reglatoare în intestin, în cazul vitaminei B9).
• Microbii intestinali benefici folosesc vitamina B12 drept cofactor enzimatic pentru a susține dinamica mai multor căi metabolice, susținând astfel bariera intestinală.
• Vitamina B6, făcând parte din categoria vitamine pentru imunitate, menține și îmbunătățește activitatea citotoxică a celulelor NK.
• Vitamina B12 acționează drept modulator al imunității celulare, cu efecte benefice mai ales în rândul celulelor citotoxice (NK, celulele T citotoxice).
• Titlul de una dintre cele mai importante vitamine pentru imunitate este deținut și de B6, un compus necesar pentru sinteza endogenă și metabolismul aminoacizilor (elemente de bază ale citokinelor implicate în răspunsul imunitar).
• Vitamina B6 este implicată în proliferarea, diferențierea, maturarea și activarea limfocitelor, precum și în menținerea răspunsului imun.
• Vitamina B12 este implicată în metabolismul celular, facilitând producția de celule T. Fiind considerată o vitamină importantă din categoria vitamine pentru imunitate, deoarece poate stimula producția de celule T și regla raportul dintre celulele T-helper și celule T citotoxice, deficitul de vitamină B12 este asociat cu un răspuns imun alterat.

Te-ar putea interesa: Multivitamine și Minerale + Luteină, 56 comprimate

Acestea sunt principalele vitamine pentru imunitate ale căror aport ar trebui asigurat în fiecare zi pentru un răspuns imunitar adecvat. Cu toate acestea, pe lângă vitamine pentru imunitate, se pare că și mineralele joacă un rol important în asigurare unui răspuns imun adecvat. Cele mai importante minerale implicate în imunitate sunt: zincul, fierul, cuprul, seleniul, magneziul.

Prin mecanisme specifice aceste minerale acționează sinergic alături de vitaminele prezentate, astfel încât să asigure un răspuns imunitar adecvat și eficient. În combinație cu activitate fizică, regim alimentar sănătos și o igienă optimă a somnului, aceste vitamine pentru imunitate sunt deosebit de benefice pentru un sistem imunitar puternic și rezistent.

Stresul este unul dintre factorii care au „un cuvânt de spus”, și chiar unul important, atunci când vine vorba despre imunitate. Iată cum influențează stresul sistemul imunitar, dar și ce puteți face pentru a-i înlătura efectele nocive.

Faptul că stresul afectează sistemul imunitar nu este o noutate, această linie de cercetare a fost iniţiată în anii ’80 de către psihologul Janice Kiecolt-Glaser, împreună cu imunologul Ronald Glaser, de la Ohio State University College of Medicine. Iniţial s-a studiat susceptibilitatea la infecţii a studenţilor la medicină şi s-a observat că în perioada de examene aceştia se îmbolnăveau mai frecvent decât în alte perioade. În timpul perioadelor stresante, subiecţii acestui experiment aproape că încetau producerea de interferon gamma sau limfocite T responsabile cu protejarea organismului de infecţii virale sau invazie tumorală. În anii 2000, alţi cercetători, Suzanne Segerstrom de la Universitatea din Kentucky şi Gregory Miller de la University of British Columbia, au revizuit peste 300 de cercetări, iar aceste meta-analize au relevat concluzii interesante în legătură cu stresul cronic: stresul de lungă durată poate avea efecte dramatice negative asupra sistemului imunitar.

Stresul afectează sistemul imunitar. Ce se întâmplă mai exact

Pentru cei mai mulţi dintre noi, stresul face parte din viaţă. Poate dura de la câteva ore, perioada dinaintea unui examen important, până la câţiva ani, ca în cazul în care suntem solicitaţi să îngrijim un membru al familiei cu o boală cronică sau avem un serviciu ce presupune niveluri înalte de stres. Stresul poate reprezenta uneori un factor motivant care ne ajută să finalizăm un proiect sau să câştigăm o competiţie, iar în acest caz vorbim despre eustres (stresul bun sau pozitiv). Stresul cronic îşi poate pune amprenta negativ asupra sistemului imunitar.

Cum putem menţine un sistem imunitar funcţional?

Stresul poate avea un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar prin reducerea capacității acestuia de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Cortizolul, hormonul produs în răspuns la stres, poate slăbi sistemul imunitar prin împiedicarea producerea celulelor imune. Specialiştii în sănătate fizică şi în sănătate mintală recomandă comportamente care au rolul de a contracara efectul stresului şi a menţine un sistem imunitar funcţional.

Te-ar putea interesa: Polygemma 17 – Imunitate

Dieta

Adoptarea unei diete sănătoase, formată din fructe şi legume proaspete, alimente proaspete, cât mai crude şi neprocesate – care feresc corpul de pericolul obezităţii. Este recomandată evitarea zahărului şi a grăsimilor saturate în exces, a carbohidraţilor care nu aduc aport nutriţional.

Sportul sau activitatea fizică constantă

Studiile recente sugerează că activitatea fizică de cel puţin 3 ori pe săptămână are un rol important în menţinerea imunităţii, astfel că orice activitate de fitness este benefică, fiind şi un factor protector împotriva obezităţii.

Somnul profund şi suficient

Pentru asigurarea imunităţii este crucială o perioadă de somn de cel puţin 7 ore pe noapte, ideal 8 ore. Somnul este cel mai eficient neuroprotector atât împotriva burnout-ului, cât şi împotriva stresului. Instituirea unei bune igiene a somnului în cazul persoanelor care suferă de insomnii este vitală.

Reducerea stresului psihosocial

Un factor important în menţinerea unui sistem imunitar puternic îl reprezintă diminuarea stresului, izolării şi depresiei. Depresia poate compromite imunitatea organismului, de aceea este importantă tratarea ei, atât prin psihoterapie, cât şi prin farmacoterapie.

Sfatul specialistului

Câteva strategii de gestionare a stresului pot fi:

• să acceptăm lucrurile pe care nu le putem controla;
• să fim asertivi, nu agresivi. Să ne afirmăm emoţiile, opiniile sau credinţele fără să devenim agresivi, defensivi sau pasivi;
• să ne gestionăm mai eficient timpul;
• să învăţăm să punem limite şi să refuzăm activităţile care creează stres excesiv;
• să alocăm mai mult timp hobby-urilor şi activităţilor creative;
• să practicăm meditaţia mindfulness, yoga sau alte tehnici spirituale;
• să cerem ajutorul când suntem depăşiţi.

Este important să ne menținem nivelul de stres sub control prin intermediul activităților de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile fizice regulate. De asemenea, un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și suficient somn, poate ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres.

În plus, este important să ne gestionăm nivelul de stres prin intermediul tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi tehnicile de respirație profundă și tehnicile de gândire pozitivă. Acestea pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea sănătății generale.

Te-ar putea interesa: CaMgZn +Vitamina C

De asemenea, este important să ne întreținem relațiile sociale și să ne înconjurăm de oameni care ne fac să ne simțim în siguranță și susținuți. Acest lucru poate ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.

Există, de asemenea, unele suplimente alimentare care pot ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres. Acestea pot include suplimente precum vitamina C, echinacea și ginseng.

La prima vedere toate aceste schimbări de stil de viaţă par uşor de realizat, însă dacă aţi încercat să le abordaţi singuri şi nu aţi reuşit, apelaţi cu încredere la ajutorul unui specialist în sănătate mintală. Acesta ar putea să vă ghideze în acest proces de optimizare, care să vă ajute să vă îmbunătăţi atât sănătatea fizică, cât si cea psihică.

Iarna aduce multe provocări pentru părinții cu copii, deoarece sezonul rece solicită organismul celor mici care se află în  dezvoltare. Imunitatea la copii se află în plin proces de formare, iar recomandarea medicului, atunci când ajungi cu copilul la control, va include cu siguranță cel puțin un supliment alimentar.

În plus, pentru o dezvoltare armonioasă a întregului organism în mod coerent, copilul are nevoie în sânge de proteine care să îl ajute să dezvolte anticorpi. O alimentație corectă îl ajută pe cel mic să aibă energie.

Menținerea sănătății celor mici a fost din cele mai vechi timpuri o provocare. Datorită complexului B de vitamine prezent astăzi pe piață în diferite fructe, legume și diverse suplimente, azi copiii au la dispoziție numeroase alternative pentru a-și dezvolta imunitatea.

De obicei, juniorul este mofturos, pofticios sau răsfățat în secret de către bunici. Să nu mai spunem că nu putem controla întotdeauna ceea ce copilul își cumpără cu banii de buzunar. De aceea, majoritatea specialiștilor recomandă ca suplimentele alimentare de tipul multivitaminelor să fie administrate în cazul copiilor care nu mănâncă mese regulate sau mănâncă foarte puțin, suferă de boli cronice sau alergii alimentare, consumă alimente procesate și preparate de tip fast-food, au diete vegetariene sau vegane sau consumă sucuri carbogazoase. De asemenea, părinții ar trebui să aibă în vedere faptul că, în sezonul rece, toți copiii au nevoie de ajutor pentru întărirea imunității. Astfel, administrarea unui complex de multivitamine reprezintă una dintre cele mai importante modalități prin care poate fi crescută imunitatea.

Fiecare copil are nevoi diferite. Tocmai de aceea, o decizie corectă în privința administrării suplimentelor alimentare o puteți lua doar după o discuție cu medicul pediatru. Condiția este să alegeți un preparat special formulat pentru grupa de vârstă a juniorului dumneavoastră.

Vitamine și minerale esențiale ce cresc imunitatea copiilor

Vitamina C

Dacă s-ar da medalia de aur la o olimpiadă a substanțelor nutritive, ea ar câștiga, fără niciun dubiu, premiul cel mare. Spre deosebire de animale organismul uman nu poate sintetiza vitamina C, motiv pentru care trebuie să aducem un aport din alimentație sau suplimente. Orice răceală se poate preveni cu o doză binevenită de vitamina C.

În lunile reci de iarnă, vitamina C își arată din plin rolul regenerator pentru țesuturile expuse la frig. Mai mult decât atât, vitamina C garantează o regenerare a întregului sistem osos și articular, prin stimularea secreției de colagen dar și o bună circulație a sângelui prevenind afecțiunile cardiace, astmul și diabetul.

Vitamina C reprezintă un antioxidant de excepție ce contribuie activ la frânarea proceselor degenerative din organism. Fructele cu cel mai înalt aport de vitamina C sunt fructele de kiwi, papaya, guava, clementinele, portocalele, grepfrutul, coacăzele, cireșele, caisele, precum și lămâia, mango și zmeura.

Vitamina C este necesară în formarea colagenului, o proteină ce dă tărie oaselor, cartilajelor, mușchilor și vaselor de sânge și contribuie la buna menținere a capilarelor, oaselor și dinților.

Totodată, vitamina C ajută absorbția fierului la nivelul intestinelor, crește rezistența la infecții și oferă protecție antioxidantă.

Vitamina C se găsește în special în fructe și legume. Pe lista legumelor cu un aport important de vitamina C se numără ardeii iuți, ardeii grași, conopida, usturoiul, legumele verzi, morcovul si cartofii.

Vitamina D

Principala funcție a vitaminei D este faptul că ajută la o mai bună absorbție a calciului din alimente, menținând astfel sănătatea sistemului osos din copilărie și până la bătrânețe. Vitamina D ajută la prevenția fracturilor și împiedică fragilizarea oaselor. La copii, vitamina D este responsabilă cu dezvoltarea armonioasă a sistemului osos și cu prevenirea rahitismului.

Vitamina D ia naștere din expunerea pielii la lumina soarelui (de aceea, se mai numește și „vitamina soarelui”), dar se găsește de asemenea și în anumite alimente, precum și în suplimente.

Cele mai bogate surse sunt tonul, somonul, macroul, sardinele, ficatul de vită, cerealele, nucile și lactatele.

Suplimentele alimentare cu vitamina D se găsesc în două forme: D2 (același tip care se regăsește și în alimente) și D3 (tipul obținut prin expunere solară).

În sezonul rece este foarte importantă administrarea vitaminei D prin intermediul alimentelor și suplimentelor, deoarece expunerea la soare nu mai este posibilă.

Studiile au arătat că la sfârșitul iernii două persoane din trei au deficit de vitamina D, fiindcă soarele stă mai mult ascuns în lunile de iarnă. Această deficiență se manifestă prin scăderea imunității, și în special la persoanele vârstnice crește riscul de fracturi, diabet zaharat și boli cardiovasculare.

Așadar pentru a evita stările de iritabilitate, apatia, lipsa concentrării, durerile musculare și articulare și chiar transpirația excesivă apelează cu încredere la suplimente cu vitamina D.

Vitamina B

Știai ca vitamina B mai este cunoscută drept vitamina bunei dispoziții? Complexul de vitamine B are efecte asupra sistemului nervos și a stării psihice. Totodată, vitamina B asigură creșterea randamentului intelectual, iar vitamina B1 din complex este absolut necesară pentru funcționarea normală a musculaturii și a sistemului nervos.

Vitamina B se găsește mai ales în zona corticală și în nucleul cerealelor. O vom regăsi deci în pâinea integrală și în germenii de grâu. În doze importante, vitamina B se găsește și în drojdia de bere, lapte, zer, brânză, gălbenuș de ou și în majoritatea fructelor și legumelor.

Vitamina B mărește pofta de mâncare, favorizează digestia și ajută la buna funcționare a organelor glandulare și nervoase.

Toate vitaminele din complexul B și acidul folic aduc beneficii majore creierului.

Dacă organismul are o carență pot apărea stări de oboseală, slăbiciune, tulburări neuronale și afecțiuni cardiovasculare.

Unele studii au descoperit o legătură între nivelul de vitamine B din sânge și o memorie mai bună. Printre cele mai nou studiate, Vitamina B7 (biotina sau vitamina H) este hidrosolubilă și are rol de protecție a pielii si părului (încetinește procesul de albire) având acțiune complementară cu vitaminele A, B2, B6 și împiedică depunerea colesterolului la nivel vascular, contribuie la eliminarea toxinelor din organism facilitând astfel funcțiile ficatului și vezicii biliare.

Antibioticele sunt adesea considerate medicamente minune și din multe puncte de vedere, chiar așa este. Antibioticele au revoluționat medicina și au salvat nenumărate vieți în ultimul secol. Din păcate, există un trend îngrijorător de consum al antibioticelor la noi în țară având în vedere că ultimele sondaje ne plasează pe primul loc în Europa la consum de antibiotice (peste 500.000 de români iau zilnic câte un antibiotic). Cu părere de rău, trebuie spus că este mult prea mult. Întradevăr, antibioticele reprezintă unul dintre marile progrese ale medicinei, dar nu trebuie să abuzăm de ele. Utilizarea excesivă și abuzivă a acestora reprezintă factori-cheie care duc la rezistența la antibiotice.

Poate că vă întrebați cu toții care sunt principiile generale de utilizare a antibioticelor. Ei bine le aveți puțin mai jos:

1. Antibioticele se administrează numai la recomandarea medicului.
2. Medicul va lua întotdeauna în calcul documentarea infecțiilor pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.
3. În multe situații, antibioticele sunt administrate empiric, fără cunoașterea agentului etiologic implicat și a sensibilității/rezistenței acestuia la antibiotice. Se recomandă selectarea antibioticului cu cel mai îngust spectru antibacterian pentru a trata un micro-organism cunoscut, pentru a preveni rezistența bacteriană și reacțiile adverse.
4. Antibioticul nu reprezintă o soluție-minune pentru orice afecțiune a copilului. Dimpotrivă, consecințele negative, atunci când este administrat fără recomandarea medicului, nu sunt de neglijat.
5. Nici atitudinea de respingere totală a administrării antibioticului, trecând peste recomandarea medicului, nu este de încurajat. În unele situații, tratamentul cu antibiotice este necesar.

Nu se va întrerupe tratamentul la ameliorarea simptomelor, fără recomandarea medicului. Administrarea antibioticelor este bine să se facă la intervale fixe (6, 8, 12 sau 24 ore depinzând de tipul de antibiotic) pentru eficacitatea maximă tratamentului. În general, se poate accepta o întârziere de maximum 1 oră la luarea dozei.

Antibiotice – ce se întâmplă când sunt folosite în exces?

Atunci când luați antibiotice pentru răceli și alte boli virale acestea nu vor funcționa și poate crea bacterii care sunt mult mai greu de ucis.

Dacă luăm antibiotice prea des sau din motive greșite acestea pot schimba modul în care  bacteriile acționează și rezistă în fața antibioticelor. Acest lucru se mai numește și rezistență bacteriană. Din cauza folosirii în exces a antibioticelor, unele bacterii sunt acum rezistente chiar și la cele mai puternice antibiotice disponibile pe piață. Bacteriile sunt inteligente. Ele evoluează pentru a supraviețui viitoarelor atacuri cu antibiotice.

Ce pot face părinții în acest caz?

Pentru părinți, poate fi greu de spus dacă boala copilului lor are o nevoie reală de antibiotice sau dacă există alte feluri de a trata eficient boala. De asemenea, este foarte greu pentru ei să-ți vadă copilul suferind. Din această cauză se pot grăbi în a le da tratamentul necorespunzător.  Cu cât părinții își vor trata mai mult copilul cu antibiotice, cu atât este mai probabil ca acesta să se îmbolnăvească în viitor de o infecție care este rezistentă la antibiotice.

Administrarea antibioticelor este absolut necesară în cazul unei infecții bacteriene. Însă cele mai frecvente boli ale copilului sunt cauzate de infecțiile cu virusuri, care sunt imune la antibiotice. De exemplu, atunci când copilul suferă o răceală, antibioticele nu sunt eficiente în tratarea ei, deoarece răceala e cauzata de infecția cu un virus.

Fiecare familie se confruntă cu răceli, dureri de gât și viruși. Atunci când mergeți cu copilul la medic, este important să nu vă așteptați sau să presați pentru o rețetă de antibiotice.

De asemenea, ar ajuta pe plan mediu și lung dacă părinții ar consolida cât mai bine obiceiurile de igienă de la o vârstă fragedă: mai exact, să ne învățăm copiii cum să se spele corect pe mâini și să-i încurajăm să facă acest lucru constant – în special atunci când se întorc acasă de la școală sau de la o întâlnire de joacă, după ce merg la toaletă și înainte de masă. Este bine să-i învățăm cum să tușească sau să strănute într-un șervețel sau cu propriile brațe, în loc să-și acopere gura cu mâinile. Întradevăr, acest lucru poate fi deosebit de dificil pentru copiii foarte mici, dar este bine să le tot reamintim să evite să își atingă ochii, nasul sau gura, în special cu mâinile nespălate.

În cele din urmă, asigurați-vă că dumneavoastră și familia sunteți la zi cu toate vaccinurile, inclusiv cu cel antigripal. Este cel mai puternic instrument pe care îl avem pentru a elimina bolile.

Acum că a venit toamna, riscul de a răci a crescut considerabil. Este important să avem grijă de noi și să ne întărim sistemul imunitar. Din păcate, mulți dintre noi (fie că ne place să recunoaștem sau nu) avem câteva obiceiuri care ne reduc capacitatea de luptă contra diverselor boli. Și nu zicem doar noi asta ci și numeroase studii care au ajuns la aceeași concluzie: alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra modului în care ne funcționează imunitatea. Printre cauze se numără: stresul, lipsa somnului, poluarea, alimentația nesănătoasă – toate acestea adunate slăbesc sistemul imunitar.

Cât timp imunitatea funcționează corect, nu vom observa nimic, dar, în momentul în care este slăbită din cauza agenților patogeni agresivi, începem să ne simțim rău și să ne  îmbolnăvim. Deși există și excepții de la această regulă, cum ar fi pojarul care ne poate afecta o singură dată în viață, majoritatea ne pot afecta de fiecare dată când intrăm în contact cu ele. Iar în acest caz le putem ocoli cu o imunitate puternică sau prin vaccin.

Să analizăm împreună câteva dintre obiceiurile zilnice care ne scad imunitatea.

Lipsa somnului

De la început, trebuie să înțelegem faptul că nu doar “cantitatea” de somn ne afectează sistemul imunitar ci și cât de “dulce” este somnul respectiv. Reține că nu doar „cantitatea” de somn îți afectează sistemul imunitar, ci și calitatea acestuia. Noi, adulții, avem nevoie de 7 până la 9 ore de somn neîntrerupt pentru ca organismul nostru să poată avea constant un răspuns imun sănătos. Dacă nu reușim să dormim bine, este recomandat să încercăm diverse tehnici de relaxare, precum meditația sau yoga. În plus, nu trebuie să uităm de efectul nociv al ecranelor așa că recomandăm închiderea acestora cu o oră înainte de culcare. Altfel, acordăm creierului nostru timp să se relaxeze.

Pe durata somnului se refac toate funcțiile organismului, inclusiv cele ale sistemului imunitar. Când dormim ne regenerăm.  Nu zice nimeni că e greșit să mai faci din când în când câte o noapte albă, fie că vorbim aici de distracție sau de muncă, dar trebuie să știți că aceste nopți vă pot afecta sănătatea.

Lipsa sportului

Sportul făcut cu regularitate ne influențează pozitiv imunitatea și ne ajută să ne menținem protejați. În schimb, dacă nu facem sport deloc nu permitem sistemului imunitar să funcționeze la adevăratul lui potențial. De aceea, ne este constant recomandat să facem mișcare minimum 30 de minute în fiecare zi. Un stil de viață sedentar nu are efecte benefice asupra sănătății așa că este recomandat să începem să facem mișcare puțin câte puțin. Trebuie să-i oferim și corpului nostru ocazia să se obișnuiască cu această ajustare. Chiar și mersul pe jos poate face diferența și dă rezultate când vine vorba de un sistem imunitar stabil care poate lupta și care poate să facă față cu mai mult succes provocărilor de zi cu zi.

Fumatul

Aici trebuie menționat că și fumatul pasiv ne poate dăuna imunității. Forța noastră de protejare a organismului scade deoarece substanțele care se regăsesc în fumul de țigară diminuează capacitatea noastră generală de a rezista la diversele probleme ce pot apărea. Dacă vrem să ne menținem sistemul imunitar sănătos, nu trebuie să începem să fumăm. Dacă sunteți fumător deja încercați pe cât posibil să renunțați la acest obicei pentru binele vostru.

Alimentația necorespunzătoare

Probabil că următoare propoziție sună extrem de familiar pentru majoritatea dintre noi: “Sunt mereu pe fugă și nu am timp să mănânc ceva de calitate.” Ei bine, acest obicei  reprezintă un risc imens pentru imunitatea noastră.  Alături de stres și somn, alimentația reprezintă un factor cheie de care depinde răspunsul imun al organismului. Din mâncare noi ne extragem energia și resursele necesare pentru sănătatea sistemului tău imunitar. În consecință, dacă nu mâncăm sănătos, sistemul nostru imunitar va fi slăbit. Fast-food-ul, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie,  ne dăunează imunității. Acest tip de alimentație aduce un deficit de vitamine și minerale care ne scade imunitatea simțitor. Asigurați-vă că aveți fructe și legume în “meniul” de acasă deoarece sunt baza unei alimentații sănătoase.

Deși ne dă o stare de bine pe moment, zahărul este un inamic redutabil al imunității. Cercetările au arătat că zahărul modifică răspunsul imunitar și afectează producția de anticorpi. După consumul de zahăr s-a evidențiat un răspuns imun mai slab timp de 5 ore. În plus, consumul cronic de zahăr afectează și flora intestinală, un alt pilon important al imunității.

Stresul și îngrijorarea

Știm cu toții că stresul nu ne face bine. Dar cum mai exact? Ei bine, stresul duce la producerea unui exces de cortizol (de asemenea cunoscut ca și hormonul stresului), scade formarea de anticorpi și ne afectează și flora intestinală, organismul astfel devenind mult mai vulnerabil la infecții și boli. Studii recente au arătat că 5 minute de supărare intensă scade imunitatea pentru câteva ore. Iar persoanele optimiste, care râd des sunt mai puțin vulnerabile la boli. Cine a zis că “râsul este cel mai bun medicament” chiar nu a glumit!

Aveți grijă de voi și vă dorim o toamnă cât mai frumoasă!

Când și cum se formează sistemul imunitar

Sistemul imunitar al copiilor (imunitatea înnăscută) este funcțional la naștere, însă e imatur. Funcția imunitară a organismului se dezvoltă în mod continuu și devine din ce in ce mai complexă, pe măsură ce organismul copilului învață să lupte singur împotriva invadatorilor străini – antigeni. Imunitatea adaptativă continuă să se dezvolte până la vârsta de 11-12 ani. Este important să amintim și ca expunerea copiilor la infecțiile comune are un rol crucial în formarea anticorpilor și a unui sistem imunitar puternic. Anumite categorii de anticorpi rămân pentru toată viața în organism. Astfel, următoarea dată când sistemul imunitar se confruntă cu un anumit tip de agent patogen, îl recunoaște, „își amintește totul despre el”, știind cum să-l învingă. Bebelușii încep de obicei să răcească după vârsta de 6 luni, un număr de 7-8 episoade de răceală pe an fiind considerate normale în cazul sugarilor și preșcolarilor. Media răcelilor scade la 5-6 episoade pe an după ce copilul începe să meargă la școală și la aproximativ 4 în cazul adolescenților.

Vă recomandăm produsul: Detrical Baby

Rolul alăptării în funcționarea sistemului imunitar

Bebelușii primesc anticorpi și prin intermediul laptelui matern. Aceștia susțin sistemul imunitar al celor mici și îi apără de infecții și boli grave. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni (atunci când este posibil). De la această vârstă poate începe diversificarea treptată, însă laptele matern trebuie sa facă parte din dieta copilului până la vârsta de cel puțin 2 ani. În ultimele săptămâni de sarcină, dar și în primele zile după naștere, mama secretă colostru – un lichid care apare înaintea laptelui matern. Colostrul nu este secretat în cantități mari, însă acesta conține o cantitate semnificativă de anticorpi și substanțe nutritive care nu se regăsesc în formulele de lapte praf. Acești anticorpi sunt esențiali în dezvoltarea sistemului imunitar.

Vă recomandăm produsul: Gripovit Junior

Alimentația

O dieta echilibrata este esențială în susținerea sistemului imunitar al celor mici. Copiii refuză de obicei să mănânce legume și fructe, iar acest fapt duce la o carență de vitamine și, în mod automat, la instalarea mai rapidă a răcelilor. În acest sens, lactatele, care au în conținut bacterii benefice (probiotice), dar și alimente precum roșiile, sparanghelul sau anghinarele pot contribui la întărirea sistemului imunitar în copilărie.

Vă recomandăm produsul: Lacium

Tratament imunitate pentru copii

În cazul în care copilul răcește des și este slăbit se recomandă administrarea suplimentelor alimentare pentru întărirea și protejarea sistemului imunitar, însă este indicat ca la vârste fragede să se obțină și aprobarea medicului pediatru. În general, tratamentele sub formă de soluții și siropuri cu extracte de echinaceea, măceșe, vitamina D și vitamina C pentru creșterea imunității sunt recomandate începând cu primele 3 luni, atâta timp cât au la bază ingrediente naturale. În plus, soluțiile sunt mult mai bine tolerate și asimilate de sistemul digestiv, având o eficiență mult mai mare. Sistemul imunitar este un mecanism complex, de a cărui funcționare optimă sunt responsabile o multitudine de substanțe, organe și funcții ale organismului. Îi poți oferi un start bun în viață copilului tău alăptându-l exclusiv până la vârsta de 6 luni, apoi prin asigurarea unei diete echilibrate, bogată în vitamine, minerale și fibre. Încurajarea unui stil de viață cât mai activ, dar și un mediu familial plăcut sunt și ele la fel de importante.

Citește și Dermatocosmetice și Copii