Pe măsură ce temperaturile scad, corpul tău începe să lucreze „la foc automat“ pentru a se adapta. Mușchii sunt mai contractați, nivelul de stres crește, iar oboseala se acumulează mai repede. În tot acest mecanism, un mineral esențial își face discret treaba: magneziul.

Prezent în peste 300 de procese din organism, el este un adevărat „manager“ al funcțiilor musculare, nervoase și energetice — exact acele sisteme suprasolicitate iarna.

În continuare, descoperă de ce ai nevoie de magneziu în sezonul rece și cum te ajută să rămâi în formă.

De ce este magneziul atât de important?

Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos, la sănătatea mușchilor, la metabolismul energetic, la sinteza proteinelor și la menținerea unei stări psihice echilibrate. Nu e de mirare că, atunci când nivelul său scade, corpul începe să dea semnale clare.

De ce resimțim lipsa de magneziu mai des iarna?

• Frigul determină vasoconstricție și tensiune musculară.
• Suntem mai stresați, mai obosiți și dormim adesea mai puțin bine.
• Alimentația este uneori mai săracă în legume proaspete, surse naturale de magneziu.

Toți acești factori cresc consumul intern de magneziu sau reduc aportul.

Magneziul și mușchii tăi: o relație strânsă

Ajută la relaxarea musculară

Magneziul are rolul de a „opri“ contracția după ce calciul o pornește. Fără suficient magneziu, mușchii rămân tensionați, iar aici apar durerile, spasmele sau crampele.

Previne crampele și disconfortul muscular specific iernii

Când este frig, mușchii tind să fie mai rigizi și mai sensibili. Magneziul îi ajută să se relaxeze și reduce riscul de:

• spasme,
• crampe,
• contracturi dureroase după efort.

Contribuie la producerea energiei

Dacă te simți lipsit de vlagă iarna, magneziul poate fi un factor. El participă la producerea ATP-ului, sursa principală de energie a celulelor. Un nivel scăzut poate duce la oboseală și recuperare mai lentă.

Cum protejează magneziul sistemul nervos

Reglează impulsurile nervoase

Magneziul susține buna comunicare dintre neuroni. Când lipsește, pot apărea iritabilitate, anxietate sau dificultăți de concentrare.

Reduce stresul și susține echilibrul emoțional

Studiile arată că magneziul ajută la reglarea cortizolului — hormonul stresului — și contribuie la o dispoziție mai stabilă. În lunile reci, când zilele sunt mai scurte și presiunea crește, acest efect este cu atât mai valoros.

Îmbunătățește calitatea somnului

Un nivel optim ajută la relaxare și la reglarea melatoninei, ceea ce favorizează un somn profund și odihnitor.

Semne că ți-ar putea lipsi magneziul

Iarna, simptomele deficitului pot deveni mai evidente:

• crampe musculare, spasme, tensiune în umeri și ceafă;
• iritabilitate, anxietate, dificultate de concentrare;
• insomnie sau somn agitat;
• oboseală persistentă;
• migrene sau dureri de cap;
• tremurături fine sau palpitații ușoare.

Dacă resimți mai multe dintre aceste simptome, este util să discuți cu un medic.

Cum menții un nivel optim de magneziu în sezonul rece

1. Prin alimentație

Include mai des în meniu:

• spanac, kale, broccoli;
• migdale, caju, nuci;
• semințe de dovleac sau floarea-soarelui;
• cereale integrale;
• avocado și banane;
• fasole, năut, linte.

2. Prin suplimente — doar la recomandarea medicului

Suplimentarea este utilă mai ales dacă:

• ai simptome persistente;
• ai un stil de viață stresant;
• practici sport regulat;
• ai o alimentație săracă în surse de magneziu;
• există dovezi de deficit.

3. Prin susținerea absorbției naturale

Magneziul este mai bine valorificat când ai un aport adecvat de:

• vitamina D (deficitară frecvent iarna),
• vitamina B6,
• omega-3.

Cine ar trebui să fie mai atent în sezonul rece?

• Sportivii, deoarece consumul de magneziu crește odată cu efortul.
• Persoanele stresate, cu program încărcat sau somn insuficient.
• Vârstnicii, care absorb mai greu magneziul.
• Persoanele cu afecțiuni digestive, care pot avea absorbție redusă.

Concluzie

Magneziul este un aliat esențial în lunile reci: îți protejează mușchii, reduce stresul, susține somnul și menține un sistem nervos echilibrat. Pentru a trece mai ușor prin sezonul rece, acordă atenție alimentației, nivelului de stres și semnalelor pe care ți le transmite corpul.

Dacă simți că ceva nu este în regulă, o discuție cu un specialist poate face diferența.

Probabil că știți că obiceiurile proaste de somn sunt dăunătoare pentru sănătatea și bunăstarea dumneavoastră. Dar știați că dormitul în momentul nepotrivit al zilei poate face la fel de mult rău?

Cronobiologia este studiul ritmurilor circadiene ale organismului și sugerează că programul zilnic în care facem lucruri precum mâncatul și exercițiile fizice – și mai ales când mergem la culcare și când suntem expuși la lumină – poate juca un rol vital în funcționarea zilnică a organismului și, în cele din urmă, poate avea legătură cu apariția unor afecțiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul sau cancerul.

Bioritmul reprezintă procesul prin care organismul uman se adaptează la ciclicitatea zi-noapte. Acesta are la bază două sisteme ale corpului uman: homeostaza somn/veghe, ce determină nevoia de somn, atunci când organismul este obosit şi pe cea de trezire, atunci când acesta s-a odihnit suficient, dar şi ritmul circadian în care ochii transmit creierului informaţii despre nivelul de lumină sau întuneric, iar acesta începe sau sistează producţia de melatonină, hormonul somnului.

Cercetările au identificat, de exemplu, că anumite gene sunt legate de faptul că o persoană are sau nu un ritm circadian mai devreme sau mai târziu (dacă este o persoană matinală sau o “bufniță de noapte”). Unele persoane se pot afla chiar la mijloc, iar altele pot avea tendința de a înclina în mod natural spre un capăt sau altul al spectrului: “bufnițe de noapte” și persoane matinale. Alții pot avea bioritmul dereglat din cauza altor factori, cum ar fi un program de lucru pe timp de noapte sau o afecțiune a somnului precum insomnia.

Te-ar putea interesa: Nervocalmin Somn Ușor cu Valeriană

Dereglarea bioritmului

O multitudine de factori produce dezechilibrul acestui sistem sensibil de gestionare a ceasului interior: trecerea la ora de vară sau la cea de iarnă, zborurile cu avionul şi schimbarea fusului orar, munca în schimburi sau munca de noapte, vârsta (timpul de somn scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar în cazul adolescenţilor creierul acestora începe eliberarea de melatonină mai târziu în noapte), medicamente şi boli neuronale degenerative.

Schimbarea orei, de două ori pe an, chiar dacă pare ceva obişnuit, perturbă bioritmul în mod similar cu trecerea în alt fus orar. Organismul are nevoie chiar şi de câteva săptămâni pentru a se acomoda cu noul orar. De aceea, s-a constatat că, în urma trecerii de la ora de iarnă la cea de vară, mulți oameni suferă de iritabilitate, deprivare de somn, epuizare diurnӑ și scăderea imunităţii.

Ceasul principal își ia indicațiile de la luminozitatea sau întunericul la care suntem expuși (faptul că aceste celule trăiesc în apropierea ochilor nu este o coincidență – celulele primesc informații directe de la ochi). Iar ceasul principal coordonează celelalte ceasuri ale organismului prin reglarea unor lucruri precum temperatura corpului și nivelul hormonilor, care, la rândul lor, declanșează ceasurile moleculare din celulele individuale.

Tipurile de bioritm

Bioritmul variază de la o persoană la alta, în funcție de diverși factori precum vârsta, sex, genetică și stilul de viață. Este important să ne înțelegem bioritmul propriu pentru a ne putea adapta programul zilnic și a lua decizii informate legate de sănătate și bunăstare. Aceștia pot fi împărțiți în trei tipuri principale: fizic, emoțional și intelectual:

Bioritm fizic

Bioritmul fizic se referă la nivelul de energie, rezistență și vitalitate a organismului. Ciclul bioritmului fizic durează circa 23 de zile și se manifestă prin perioade de creștere și scădere a energiei. În perioadele de creștere, este mai potrivit să programăm activități fizice intense, în timp ce în perioadele de scădere, este mai bine să optăm pentru activități mai lente și relaxante.

Bioritm emoțional

Bioritmul emoțional se referă la starea de spirit, sensibilitate și relațiile interpersonale. Ciclul bioritmului emoțional durează aproximativ 28 de zile și se manifestă prin perioade de creștere și scădere a sensibilității și stării de spirit. În perioadele de creștere, este mai ușor să ne conectăm cu ceilalți și să avem relații pozitive, în timp ce în perioadele de scădere, putem fi mai sensibili și mai vulnerabili.

Bioritm intelectual

Bioritmul intelectual se referă la nivelul de concentrare, creativitate și abilitatea de a lua decizii. Ciclul bioritmului intelectual durează circa 33 de zile și se manifestă prin perioade de creștere și scădere a abilității de a gândi clar și de a lua decizii. În perioadele de creștere, suntem mai productivi și mai creativi, în timp ce în perioadele de scădere, putem fi mai confuzi și mai puțin eficienți.

Cum să-ți schimbi programul de somn

Este posibil ca oamenii să dorească să își schimbe bioritmul și ciclurile de somn-veghe din diferite motive. Unii au nevoie de ajustări după ce au început un loc de muncă care le cere să lucreze până târziu în noapte sau dimineața devreme.

Genele sau nopțile târzii în care lucrați în tura de noapte vă pot înclina ritmul circadian într-un fel sau altul. Unele metode de a vă schimba programul de somn sunt mai puțin eficiente decât altele. Consumul de alcool este un exemplu de strategie mai puțin eficientă. Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central care induce senzația de somnolență după ce este consumat, așa că mulți oameni beau pentru a se simți mai obosiți și mai relaxați înainte de culcare. Cu toate acestea, alcoolul scade, de asemenea, calitatea și durata somnului, ceea ce face ca somnul să fie agitat și deloc odihnitor.

Medicamentele pentru somn sunt, de asemenea, discutabile ca strategii pe termen lung. Atunci când sunt prescrise în mod corespunzător, unele medicamente vă pot ajuta să vă acomodați la un nou program de somn sau să treceți printr-o perioadă semnificativ de stres care vă afectează somnul. Cu toate acestea, somniferele sunt o soluție temporară și nu vă vor modifica ceasul circadian. În plus, unele medicamente pentru somn vă pot lăsa o senzație de somnolență atunci când vă treziți.

Pentru a vă modifica în mod eficient bioritmul, vă recomandăm următoarele tehnici:

Treziți-vă în fiecare zi la aceeași oră: Menținerea unui program de somn regulat vă va ajuta să vă resetați ritmul circadian. Culcându-vă și trezindu-vă la aceeași oră în fiecare zi, corpul dumneavoastră va învăța să se adapteze la noul ritm. Chiar dacă nu reușiți să adormiți la ora dorită, asigurați-vă că setați o alarmă și treziți-vă oricum la ora stabilită. Acest lucru vă va menține pe drumul cel bun.

Terapia cu lumină puternică: Expunerea la lumini artificiale puternice poate reorienta ritmul circadian destul de eficient. Expunerea temporizată funcționează deosebit de bine pentru lucrătorii în schimburi sau pentru cei ale căror programe de lucru includ ore târzii de noapte și/sau dimineața devreme. Sunt disponibile diferite dispozitive de terapie cu lumină, inclusiv cutii de lumină, lămpi de birou și simulatoare de răsărit de soare. Înainte de a achiziționa unul dintre aceste dispozitive, ar trebui să discutați cu un medic acreditat în domeniul medicinei somnului despre nivelul de expunere la lumină și momentele din zi pentru expunere care sunt cele mai potrivite pentru sincronizarea ritmului dvs. circadian particular.

Suplimente de melatonină: Pe lângă hormonul natural produs în glanda pineală, melatonina este disponibilă și sub formă de supliment. Suplimentele de melatonină nu au fost dezvoltate pentru a trata insomnia, ci mai degrabă pentru a ajuta la reprogramarea ritmurilor circadiene atunci când sunt programate corect. Administrarea de suplimente de melatonină fără prescripție medicală și cu prescripție medicală vă poate ajuta să vă treziți și să vă culcați la ore diferite în timpul zilei. O doză standard de melatonină este de 0,5 miligrame, iar suplimentele trebuie luate cu câteva ore înainte de culcare, sub instrucțiunile și în grija unui specialist în somn. Consultați-vă întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice fel de suplimente.

Diferite ore de masă: Ritmurile circadiene reglează momentul în care ne este foame și modul în care digerăm alimentele. Unele studii au descoperit că devansarea sau întârzierea meselor poate modifica modul în care ritmul circadian reglează aceste procese, făcându-vă să vă simțiți alert și obosit la ore diferite de cele cu care v-ați obișnuit.

Faceți exerciții fizice: Exercițiile fizice și somnul împărtășesc o relație oarecum simbiotică. Exercițiile fizice adecvate pot îmbunătăți calitatea și durata somnului, în timp ce un ciclu sănătos de somn-veghe asigură mai multă forță și rezistență atunci când faceți exerciții fizice. Cu toate acestea, exercițiile fizice sunt, de asemenea, stimulante dacă vă antrenați prea aproape de ora de culcare. Dacă vă dați seama că nu dormiți suficient noaptea și doriți să vă reorientați ritmul circadian, încercați să încorporați exerciții fizice regulate în rutina dumneavoastră. Dar, ca în cazul tuturor lucrurilor legate de ritmul circadian, sincronizarea este importantă, așa că nu faceți exerciții fizice la mai puțin de 1-2 ore înainte de ora de culcare.

Cofeină: Ca stimulent energetic pe termen scurt, cofeina poate fi un remediu foarte eficient – deși temporar – pentru cei care lucrează în schimburi, pentru cei care călătoresc cu jet-lag și pentru alte persoane care se confruntă cu stări de amețeală. De asemenea, cafeina are un timp de înjumătățire de 5 ore la un adult sănătos, ceea ce înseamnă că este nevoie în medie de 5 ore pentru ca organismul să elimine jumătate din cantitatea de cafeină consumată. Pentru cele mai bune rezultate, consumați o cantitate moderată de cofeină în primele câteva ore când sunteți treaz, dar opriți consumul cu cel puțin 5-7 ore înainte de culcare. dacă doriți să vă schimbați programul de somn, consultați-vă cu medicul dumneavoastră sau cu un alt medic acreditat cu privire la cele mai sigure și mai sănătoase măsuri potrivite pentru obiectivele dvs. circadiene particulare.

Te-ar putea interesa: Calmogen Plant

Cele mai multe tulburări de somn cu ritm circadian sunt diagnosticate după ce pacienții prezintă simptome timp de cel puțin trei luni. Deși fiecare afecțiune de mai sus necesită un diagnostic specific, multe dintre ele pot fi tratate de specialiștii în somn cu măsurile pe care le-am descris mai sus, cum ar fi terapia de expunere la lumină și suplimentele de melatonină. Îmbunătățirea igienei somnului și respectarea unui program consistent de culcare pot fi, de asemenea, eficiente. Dacă nu sunt tratate, aceste tulburări pot avea un impact negativ asupra performanțelor dumneavoastră fizice, cognitive, profesionale și sociale.

Căldura excesivă creează disconfort nu doar ziua, când trebuie să umbli de colo-colo prin orașul încins, să mergi la serviciu, la cumpărături sau să ieși în oraș cu prietenii. Căldura este un inamic serios și în timpul nopților, când te împiedică să adormi și te face să te perpelești de pe o parte pe alta ore bune. A doua zi, bineînțeles, te trezești obosit și irascibil și abia aștepți să vină weekend-ul ca să poți dormi mai mult decât în timpul săptămânii.

Câteva nopți pierdute astfel se adună, iar în timp corpul tău va resimți lipsa de somn, ceea ce va avea efecte negative asupra sănătății. Poți să mănânci oricât de sănătos, să faci sport mai ceva decât un medaliat olimpic și să ai o stare psihică mai zen decât un călugăr buddhist după meditație. Dacă nu dormi bine însă, sănătatea ta va avea de suferit, sistemul imunitar va fi slăbit și nu te vei mai putea concentra la activitățile tale zilnice.

Te-ar putea interesa: Lapte de corp relipidant anti-uscaciune La Roche Posay

Ce se întâmplă cu temperatura corpului atunci când dormiți

Temperatura camerei și a corpului au un impact semnificativ asupra somnului, motiv pentru care merită efortul să ne ocupăm de aceste două aspecte.

În timpul somnului, trecem prin mai multe etape. Prima etapă este cea în care trecem de la starea de veghe la somnul ușor. Apoi, în următoarele etape, temperatura corpului scade în mod normal cu aproximativ două sau trei grade înainte de a putea atinge starea de somn profund. Cu toate acestea, dacă temperatura corpului este ridicată, creierului îi este greu să-și dea seama dacă sunteți treaz sau dormiți, ceea ce poate afecta în mod direct calitatea somnului.

Temperatura din cameră poate perturba, de asemenea, temperatura corpului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), temperatura ideală din cameră, pentru a avea un somn odihnitor, ar trebui să fie de 18 grade Celsius.

Este adevărat că (încă) nu putem controla vremea, dar până atunci poți încerca aceste trucuri care te vor ajuta să dormi într-un mediu mai răcoros și să îți pregătești corpul pentru somn.

1. Utilizează lenjerii adecvate: Optează pentru lenjerii de pat din materiale naturale, cum ar fi bumbacul sau bambusul, care permit o mai bună circulație a aerului și absorbție a umidității. Evită lenjeriile sintetice, care pot reține căldura și umiditatea.
2. Răcește-ți camera înainte de culcare: Deschide ferestrele și lasă aerul proaspăt să pătrundă în cameră înainte de a merge la culcare. Poți folosi și ventilatoare pentru a crea o senzație plăcută de răcoare înainte de culcare.
3. Evită expunerea la lumină intensă înainte de culcare: Lumina naturală sau lumina emisă de ecranele dispozitivelor electronice poate suprima producția de melatonină, hormonul responsabil cu reglarea somnului. Încearcă să reduci expunerea la lumină intensă cu cel puțin o oră înainte de culcare.
4. Creează un mediu întunecat în camera de dormit: Folosește jaluzele sau perdele opace pentru a bloca lumina naturală sau artificială în timpul somnului. Un mediu întunecat favorizează producția de melatonină și îmbunătățește calitatea somnului.
5. Stabilește un program de somn regulat: Încearcă să te culci și să te trezești în fiecare zi la aceleași ore, chiar și în weekend. Un program regulat de somn ajută corpul să se sincronizeze și să se adapteze la schimbările de lumină și temperatură.
6. Răsfăță-te cu un duș sau o baie înainte de culcare: O baie sau un duș cu apă caldă înainte de culcare poate ajuta la relaxarea mușchilor și crearea unei senzații plăcute de răcoare înainte de somn.
7. Alege haine de noapte lejere și confortabile: Optează pentru pijamale din materiale ușoare și respirabile, care permit pielii să respire și să se răcorească în timpul somnului.
8. Hidratează-te în mod corespunzător: Consumul adecvat de apă pe parcursul zilei este esențial pentru o hidratare corespunzătoare a organismului. Evită să bei cantități mari de lichide înainte de culcare pentru a evita trezirile frecvente la toaletă.
9. Găsește modalități de relaxare înainte de culcare: Tehnici de relaxare, cum ar fi cititul unei cărți, meditația sau ascultarea muzicii relaxante, pot ajuta la liniștirea minții și pregătirea pentru somn.

Te-ar putea interesa: Lapte pentru față și corp – pentru copii SPF50+

Un somn sănătos și odihnitor în timpul verii poate fi obținut prin aplicarea unor strategii și sfaturi simple. Reglarea temperaturii camerei, evitarea expunerii la lumină intensă înainte de culcare și adoptarea unui program de somn regulat sunt doar câteva dintre modalitățile prin care putem asigura un somn de calitate. Prioritizând un somn adecvat și implementând aceste strategii, ne putem bucura de beneficiile unui corp și minte odihnite, pregătite să facă față cu energie provocărilor zilei.

Astenie şi anemie, doi termeni pe care îi auzim frecvent, dar pe care nu multă lume ştie să-i diferenţieze.

Astenia este o stare de oboseală sau slăbiciune generală care poate fi cauzată de o varietate de factori. Apare atunci când organismul tău se simte epuizat și nu mai poate funcționa la nivelul obișnuit. Astenia poate fi de scurtă durată, cum ar fi oboseala după o activitate fizică intensă sau după o perioadă stresantă, sau poate fi cronică și să dureze mai multe săptămâni sau luni. Astenia nu este o boală, însă este un semn al multor afecţiuni acute sau cronice sau al unor efecte adverse medicamentoase. Anemia este o afecțiune în care corpul tău nu are suficiente celule roșii din sânge să transporte oxigenul în corpul tău. Apare atunci când nivelul de hemoglobină, care este o proteină din celulele roșii din sânge care transportă oxigenul, este prea scăzut. Anemia poate fi cauzată de mai multe motive și poate fi temporară sau cronică. Iar ca severitate poate fi uşoară sau severă.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Simptome Comune

Deşi sunt două tablouri clinice total diferite, anemia şi astenia pot avea în comun oboseala excesivă, după cum urmează:

• oboseala regională apare într-un anumit loc al corpului, precum braţe sau picioare. Se pot asocia şi alte simptome ca spasmele musculare, tremorul sau mişcarea cu întârziere a membrelor.
• oboseala generalizată poate apărea şi poate interfera cu activităţile zilnice.

De obicei, astenia este cauzată de alte afecţiuni. Printre acestea se numără deficitul de vitamina B12, apneea de somn, infecţiile, anemia, bolile cardiovasculare, distrofia musculară, afecţiunile tiroidiene, cancerul sau afecţiunile mintale.

Tratamentul şi prevenţia asteniei

Tratamentul asteniei depinde de cauza subiacentă a simptomelor tale. În cazul în care astenia este cauzată de o afecțiune fizică, cum ar fi anemia sau hipotiroidismul, tratamentul se va concentra pe tratarea acestei afecțiuni. În cazul asteniei cauzate de stres, terapia cognitiv-comportamentală și alte terapii psihologice pot fi benefice. Modificări ale stilului de viață, cum ar fi schimbări ale dietei și programului de exerciții fizice, pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea asteniei.

Pentru a preveni astenia, este important să menții un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și suficient de exercițiu fizic. De asemenea, este important să îți iei pauze regulate și să îți odihnești corpul și mintea, să îți gestionezi stresul și să îți păstrezi o rutină regulată de somn. În cazul în care simptomele de astenie persistă sau se agravează, este important să consulți un medic pentru evaluare și tratament adecvat.

Cauzele asteniei pot include:

• Stresul psihologic sau emoțional
• Tulburări de somn, cum ar fi insomnie sau apnee în somn
• afecțiune fizică, cum ar fi o infecție, o boală cronică, deficiențe nutriționale sau hipotiroidism
• Anumite medicamente
• Excesul de activitate fizică sau prea puțină activitate fizică
• schimbare bruscă a rutinei sau a stilului de viață

Te-ar putea interesa: Vitamax Q10

Tratamentul şi prevenţia anemiei

Tratamentul anemiei depinde de cauza subiacentă a acesteia. Tratamentul poate implica administrarea de suplimente de fier, vitamina B12 sau acid folic, terapie cu oxigen sau transfuzii de sânge. În cazul anemiei cauzate de o boală cronică, cum ar fi boala renală cronică sau cancerul, tratamentul se va concentra pe tratarea acestei afecțiuni. În cazul anemiei cauzate de o pierdere de sânge, tratamentul poate include oprirea sângerării și înlocuirea volumului de sânge pierdut.

Cauzele anemiei includ:

• Deficiențe nutriționale, cum ar fi lipsa de fier, vitamina B12 sau acid folic
• Pierderea de sânge, cum ar fi sângerări menstruale abundente, sângerări gastrointestinale sau traumatisme
• Boli cronice, cum ar fi boala renală cronică, cancerul sau boli autoimune
• Tulburări ale măduvei osoase sau cancerele măduvei osoase care produc celule sanguine anormale
• Infecții sau inflamații cronice
• Anumite medicamente

Prevenirea anemiei poate fi realizată prin menținerea unei diete echilibrate care include alimente bogate în fier, vitamina B12 și acid folic, cum ar fi carnea roșie, ouăle, legumele cu frunze verzi și fasolea. De asemenea, este important să gestionezi și să tratezi afecțiunile de sănătate care pot cauza anemie, să îți monitorizezi nivelul de hemoglobină și să urmezi instrucțiunile medicului tău. În general, anemia poate fi prevenită și tratată prin îngrijirea adecvată a sănătății și a nutriției, dar este important să consulți un medic dacă experimentezi simptome de anemie pentru a obține un diagnostic adecvat și un plan de tratament individualizat.

Cele mai multe tipuri de anemie nu pot fi prevenite. Însă puteţi evita apariţia anemiei cu deficit de fier sau vitamine prin adoptarea unei diete bogate în vitamine, minerale şi fier.

În general, formele de astenie și de anemie mai grave pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pe termen lung, reducând capacitățile de funcționare normală a organismului. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră, pentru a determina cauzele exacte ale simptomelor și pentru a alege tratamentul corespunzator.

Circulația periferică este reprezentată de fluxul sanguin prin sistemul vascular periferic, având rolul de a asigura aportul de oxigen și substanțe nutritive la nivel celular și transportul dioxidului de carbon și al diverselor substanțe excretate de celule. Îmbunătățirea acesteia poate preveni o serie de probleme secundare expunerii la diverși factori de risc. Circulația periferică poate fi îmbunătățită prin mai multe metode simple, care pot fi integrate în viața de zi cu zi.

Există o multitudine de factori care influențează negativ fluxul sanguin periferic, și anume, externi (fumatul, regimul de viață nesănătos – dieta dezechilibrată, sedentarismul, alcoolul etc., temperatura aerului) și interni:

• Ateroscleroză (îngustarea lumenului vascular secundar depunerilor de colesterol). Corpul uman trimite macrofage pentru a îndepărta colesterolul, dar, uneori, acestea rămân blocate în zona afectată. În timp, se constituie o placă alcătuită din colesterol „rău” și macrofage.
• Diferite boli: diabet, hipertensiune, dislipidemii, astm bronșic, insuficiență cardiacă și respiratorie, boli cardiovasculare etc.
• Predispoziția genetică și sarcina.

Circulația sanguină deficitară determină manifestări:

• Neurologice: parestezii, amețeală, pierderi de memorie, cefalee etc.
• Cutanate: modificări de temperatura (senzație de frig), culoare (paloare, cianoză, eritem), edeme, fisuri cutanate, alopecie, prurit etc.
• Musculare: crampe la nivelul mâinilor și picioarelor în timpul mișcării sau în repaus, fatigabilitate.
• Vasculare: varice, ulcere venoase sau arteriale.
• Respiratorii: dispnee.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Cum putem îmbunătăți circulația periferică

Este recomandat să începem să facem exerciții fizice regulate, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul. Acestea sunt activități excelente pentru a îmbunătăți circulația sângelui la nivelul membrelor și a preveni blocajele. În plus, exercițiile fizice ajută la întărirea musculaturii și a oaselor, ceea ce poate reduce riscul de accidentare și durere în zona membrelor. De exemplu, plimbările zilnice de minimum 30 de minute ajută la: tonifierea vaselor sanguine, oxigenarea celulară eficientă, creșterea aportului tisular de substanțe energetice, eliminarea dioxidului de carbon și a produșilor rezultați din metabolismul celular.

De asemenea, este important să evităm pozițiile necorespunzătoare pentru lungi perioade de timp. De exemplu, stând într-o poziție nefirească, precum cea în care stăm cu picioarele încrucișate sau într-o poziție jos, poate duce la blocaje în circulația sângelui. Este bine să ne schimbăm poziția la intervale regulate și să ne asigurăm că avem o poziție sănătoasă în timp ce lucrăm sau ne odihnim.

„Dușurile scoțiene” – dușuri care alternează rapid apa caldă cu apa rece, fiind recomandate doar persoanelor care nu au probleme de sănătate. În cazul în care suferiți de o afectiune cronică, este necesar să cereți sfatul medicului pentru a avea certitudinea că puteți sau nu să apelați la acest tip de dușuri.

În plus, este important să ne îmbunătățim alimentația. Consumul de alimente sănătoase, precum fructe și legume, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea inflamației. De asemenea, evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate, sare și băuturi bogate în zahăr poate fi benefic pentru circulația periferică.

Este indicat să consumăm alimente bogate în vitaminele A, C si E: citrice, papaya, guave, varza de Bruxelles, ardei gras, căpșune, pepene roșu, conopidă, roșii, cereale, migdale, semințe crude, spanac, alune de pădure, avocado, muguri de pin, pătrunjel, măsline.

Și nu în ultimul rând, este important să adoptăm un stil de viață activ și sănătos. Dormitul suficient, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot ajuta la îmbunătățirea circulației periferice. De asemenea, un stil de viață activ și sănătos poate ajuta la reducerea stresului, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea circulației sângelui.

Te-ar putea interesa: Molekin B12

În general, este important să se adopte o abordare holistică pentru îmbunătățirea circulației periferice, care să țină cont atât de aspecte fizice, cât și de aspecte emoționale și de stil de viață. Este important să se consulte un medic sau un profesionist în sănătate înainte de a începe orice tratament sau exercițiu pentru a se asigura că acestea sunt sigure și potrivite pentru situația individuală.

În ceea ce privește un tratament medicamentos, acestea pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge. De exemplu, medicamente precum anticoagulantele sau antiagregantele plăcii pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge.