Ce este gripa?

Gripa este o afecțiune acută a căilor respiratorii, manifestată prin tuse și durere la înghițire. Ea are la bază o afectare a celulelor ce căptușesc căile respiratorii, ajungându-se astfel la o inflamație locală. Semnele și simptomele generale sunt febra, cefaleea, astenia fizică și durerile musculare. Responsabilă de producerea gripei este infecția virală cu virusul gripal A, B sau C.

Totuși, epidemiile de gripă par a se datora în special formei A, care afectează sezonier milioane de persoane. La nivel mondial, gripa este principala cauză de natură infecțioasă a decesului în rândul vârstnicilor și persoanelor cu risc (copii și persoanele imunocompromise). Tocmai din acest motiv, se are în vedere elaborarea de strategii eficiente, cu aplicabilitate extinsă, pentru prevenirea infecției cu Influenza. La persoanele sănătoase, care au un sistem imunitar integru, gripa provoacă simptome relativ ușoare, fără complicații.

Situația se schimbă în rândul copiilor și persoanelor în vârstă. Acest lucru se datorează faptului că odată cu înaintarea în vârstă sistemul imunitar își pierde din eficiență, iar răspunsul imunitar este deficitar. Acest aspect poate fi pus pe seama involuției timusului, un organ cu rol imunitar, unde are loc maturarea limfocitelor, dar și altor procese care survin odată cu înaintarea în vârstă. În rândul copiilor, sistemul imunitar nu este pe deplin maturizat, iar mecanismele biologice ce sunt implicate în lupta contra infecțiilor sunt deficitare. Drept urmare, specialiștii sunt de părere că prevenirea gripei este vitală mai ales în rândul persoanelor cu risc de major de complicații.

Te-ar putea interesa: Stodal Sirop

Din ce cauză poți avea o infecție gripală?

O idee greșită a multor persoane este aceea că frigul provoacă gripa. De fapt, nu neapărat expunerea la frig este vinovată pentru gripă, ci mai degrabă un sistem imunitar deficitar, care reacționează anevoios față de infecția cu virusurile gripale.

Cum se transmite?

Virusul gripal se transmite extrem de ușor. Cea mai răspândită cale este saliva eliminată prin respirație, strănut sau tuse de către bolnavi sub formă de micro picături (picături Flugge). Acestea conțin secreții cu floră patogenă, inclusiv virusul gripal. Fiind ușor purtate de către curenții de aer, micro picăturile parcurg distanțe mari.

Se realizează în acest mod deoarece se pot cantona pe haine, pe obiectele care ne înconjoară (clanța ușii, bancnote, întrerupătoarele de lumină, obiecte de uz casnic), dar pot fi localizate și pe mâna bolnavilor (este posibilă și infectarea prin strângerea mâinii dacă apoi ducem mâna la nas, gură sau ochi, întrucât punem în contact cu mucoasa virusul gripal).

Ce tratament există pentru gripă?

Gripa se vindecă cu tratament într-o săptămână și fără tratament în 7 zile.

Pentru a evita eventualele complicații, cât și pentru confortul propriu, tratamentul va fi unul care să amelioreze simptomele. Medicamente pe bază de paracetamol, ibuprofen, ceaiuri, siropuri, repaus la pat.

Concomitent cu tratamentul medicamentos, se recomandă:

• odihnă (7-8 ore/noapte), oboseala slăbind sistemul imunitar și favorizând apariția infecțiilor gripale;
• consumul mare de lichide (ceaiuri, supe);
• evitarea fumatului și a consumului de alcool.

Cum să te ferești de gripă?

• Vaccinează-te cu vaccinul antigripal.
• Evită aglomerația sau grupurile mari de oameni.
• Aerul condiționat care produce căldură sau aerul uscat din apartament afectează mucoasa nazală și favorizează înmulțirea unora dintre virusurile care provoacă afecțiuni ale căilor respiratorii superioare. Așadar, umidifică aerul folosind recipiente cu apă pe care să le așezi apoi pe calorifere.
• Aerisește camera în care lucrezi sau te odihnești.
• Spală-te cât mai des pe mâini cu săpun pentru a te apăra împotriva răspândirii virusurilor.
• Alimentează-te corespunzător! Mănâncă multe fructe – mai ales citrice, deoarece ele conțin o cantitate mare de vitamina C. Apoi nu uita de legume și produse lactate, întrucât întăresc sistemul imunitar și ajută la prevenirea infecțiilor de orice natură.

Alte măsuri pe care le puteți lua pentru a preveni gripa

Pentru a reduce riscul de gripă, utile s-ar putea dovedi și următoarele măsuri:

• Întărirea sistemului imunitar: sistemul imunitar joacă un rol esențial în lupta contra bolii și agenților infecțioși. Pentru a vă spori și întări imunitatea, puteți consuma ceaiuri, vitamine, minerale, care stimulează activitatea și rezistența acestuia.
• Încercați să faceți mai multă activitate fizică: specialiștii consideră că există o asociere clară între nivelul ridicat de activitate fizică și capacitatea sistemului imunitar de a face față mai multor tipuri de agenți infecțioși. Pe lângă acestea, activitatea fizică este esențială pentru a vă menține integritatea cognitivă, rezistența musculară și osoasă.
• Integrați mai multe fructe și legume în dieta dumneavoastră. Deoarece conțin vitamine și o gamă variată de minerale implicate în susținerea funcției imunitare, fructele și legumele se consideră a fi o sursă excelentă de compuși bioactivi care întăresc imunitatea.
• Prezentați-le apropiaților dumneavoastră beneficiile vaccinării și explicați-le faptul că este vorba despre o modalitate principală de a preveni gripa și complicațiile asociate. Chiar dacă persoana respectivă are o imunitate puternică, tot există riscul de a face gripă și de a deveni astfel o sursă de infecție pentru alte persoane expuse riscului de complicații.
• Dacă manifestați simptome de gripă, nu ieșiți afară. Puteți solicita ajutorul cuiva în ceea ce privește medicamentele, cumpărăturile sau alte lucruri necesare. Ieșind afară, contribuiți la riscul de infecție al altor persoane. Atunci când ieșiți, purtați neapărat masca de protecție.

Vaccinarea – cea mai eficientă strategie de a preveni gripa și complicațiile

Administrarea unui vaccin antigripal este recomandată pentru toate persoanele cu vârsta peste 6 luni, care nu prezintă contraindicații. Reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire, însă și de control, a gripei. Eficiența vaccinului este demonstrată în special în rândul copiilor cu vârsta de peste 2 ani și adulților sănătoși, variind între 10-60%. Cea mai scăzută eficacitate apare când tulpinile virale vehiculate în mediu sunt altele decât cele conținute în vaccinul administrat. Este o realitate posibilă, deoarece virusurile frecvent suferă mutații și, astfel, se dezvoltă noi tulpini care au potențialul de a fi mult mai virulente și de a produce chiar simptome noi.

FDA-ul a aprobat atât vaccinuri trivalente, cât și cvadrivalente, care conțin mai multe tulpini virale astfel încât să se asigure imunizarea împotriva acestora. În ceea ce privește imunizarea femeilor însărcinate, studiile demonstrează că vaccinarea în timpul sarcinii nu doar că reduce la jumătate riscul de a dezvolta gripă, ci reduce și riscul ca sugarii (până la 24 de săptămâni) să contracteze infecția virală. În anumite grupuri, inclusiv persoanele în vârstă, persoanele cu stare imunitară depresivă și sugari, vaccinul antigripal este mai puțin eficient în contractarea infecției, dar pare a fi esențial pentru a reduce incidența complicațiilor și potențialul violent al simptomelor.

Te-ar putea interesa: Carmol Flu

Antibioticele nu te scapă de gripă!

Dacă pentru un tratament eficient, gândul te duce imediat la antibiotice, ar fi bine să renunți. Gripa este determinată de un virus și nu de infecția cu o bacterie, iar antibioticele sunt eficiente doar în lupta cu bacteriile. Așadar, în cazul gripei, antibioticele nu au aproape niciun efect, decât dacă este complicată cu o suprainfecție bacteriană.

Marea greșeală este să preferi să te tratezi singur, cu ceea ce crezi că ar funcționa, în loc să apelezi la sfatul unei persoane competente: un doctor, un farmacist.

Ce bine face să dai jos câteva kilograme, nu-i așa? Ei bine, atunci când te-ai cam încărcat prea mult și începi să dai jos, corpul tău primește niște upgrade-uri grozave, atât la nivel fizic, cât și mental.

Când ești în categoria supraponderalilor sau chiar obezilor, cel mai tare beneficiu al dietei este că scade riscul de toate problemele grave de sănătate. Dacă ai luat mai mult decât trebuie la capitolul kilograme, poți fi mai expus unor probleme precum diabetul de tip 2, anumite tipuri de cancer, dureri de genunchi, probleme cu inima etc.

Te-ar putea interesa: Apuretin Slim

Cum afli dacă ești în echipa celor care ar trebui să slăbească? În primul rând, poți să-ți faci o idee calculându-ți indicele de masă corporală (IMC). Înțeleg, IMC-ul nu e măsura perfectă pentru toată lumea (mai ales dacă ești sportiv și ai mușchi cât casa), dar îți dă o idee generală despre situația ta.

Dacă vrei o altă modalitate de a verifica dacă ar trebui să dai start slăbirii, uite una simplă: măsoară-ți talia. Indiferent de IMC și înălțimea ta, e timpul să dai jos câteva kilograme dacă circumferința ta abdominală depășește aproximativ 100 de centimetri (bărbați) sau 85 de centimetri (femei).

Scăderea în greutate are un impact semnificativ asupra sănătății, ajutând la prevenirea bolilor metabolice, diabetului de tip 2, bolilor de inimă și problemelor articulare asociate excesului ponderal. Dar cum se întâmplă tranziția în corpul uman atunci când o persoană supraponderală reușește să piardă între 5-10% din greutatea sa?

Rezistența inițială

Corpul uman este programat pentru a acumula rezerve de grăsime pe care să le utilizeze în momentele de nevoie. Prin urmare, stilul de viață caracterizat de alimentație bogată în calorii și inactivitate fizică încurajează acumularea acestor depozite de grăsime. În schimb, în timpul dietei și al antrenamentelor regulate pe termen lung, echilibrul caloric se inversează: consumăm mai puține calorii decât ardem în mod normal, ceea ce stimulează procesul de slăbire. Cu toate acestea, corpul reacționează prin generarea de senzații de foame și poftă de alimente mai bogate în grăsimi, încercând să contracareze această tendință.

Îmbunătățirea somnului

Pierderea kilogramelor în plus și a stratului de grăsime contribuie la un somn de calitate. Persoanele supraponderale și obeze sunt mai susceptibile de a suferi de afecțiuni precum apneea de somn și insomniile, datorită grăsimii acumulate în zona gâtului și a cefei, care poate obstrucționa căile respiratorii. Pe măsură ce acest strat de grăsime se reduce, episoadele de apnee pot dispărea.

Creșterea nivelului de energie

Cantitatea totală de energie necesară pentru menținerea funcțiilor corporale, activitatea fizică și odihnă este mai mare la persoanele supraponderale. Prin urmare, când o persoană pierde în greutate, chiar și o cantitate relativ mică, precum 5-10% din greutatea corporală, simte adesea o creștere semnificativă a nivelului de energie pe parcursul zilei.

Reechilibrarea hormonală

Depozitele de grăsime din corp nu influențează doar aspectul exterior, ci și funcționarea organelor interne și sistemului endocrin. Hormonii transmit mesaje chimice prin sânge și țesuturi, reglând metabolismul, creșterea, reproducerea, funcția sexuală și starea de spirit. Dezechilibrele hormonale pot contribui la riscul anumitor tipuri de cancer. Pierderea în greutate, mai ales în combinație cu exercițiile fizice, normalizează nivelurile hormonale, reducând astfel riscul de cancer.

Modificări ale mușchilor, oaselor și pielii

Excesul de greutate pune presiune asupra sistemului osos și articulațiilor, și poate determina întinderea pielii. Pe măsură ce kilogramele sunt eliminate prin dietă și activitate fizică, mușchii devin mai tonifiați și mai puternici, dar densitatea osoasă poate să scadă. Antrenamentele fizice care includ rezistență ajută la menținerea forței și densității osoase. În plus, pielea necesită o îngrijire specială, inclusiv hidratare și tonifiere, pentru a preveni pierderea elasticității.

Starea psihică este mult mai bună

Nu doar că te simți mai bine fizic când dai jos kilogramele în plus, dar și starea ta de spirit și sănătatea mentală se bucură de un boost serios. Într-un studiu cu oameni mai în vârstă, care dădeau bătăi de cap obezității, s-a constatat că după doar trei luni de la pierderea semnificativă în greutate, oamenii aceștia au zis că sunt mult mai zen. Și surpriză, au simțit și o ameliorare a stării de spirit, mai puțin stres și au învățat să-și țină sub control mai bine reacțiile de furie și oboseala.

Ce-i mai bine este că, cu cât te simți mai bine psihic, cu atât e mai ușor să duci la bun sfârșit călătoria de slăbire și să dai jos și mai mult din greutatea în plus. Iar după ce ai ajuns la o greutate sănătoasă, riscul de depresie, anxietate și alte problemuțe de sănătate mentală se reduce semnificativ.

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Deci, slăbitul are numeroase beneficii, atât pentru trup, cât și pentru suflet. Dacă te-ai hotărât să dai jos câteva kilograme – sau chiar mai multe – și vrei să o faci într-un mod sănătos, fă un popas la doctor sau la un nutriționist, să te îndrume cum trebuie.

Practic, mâncarea ingerată trebuie prelucrată de către ficat înainte de a fi distribuită în organism. În plus, ficatul produce anumite proteine importante pentru coagularea sângelui. De aceea, starea de sănătate a fiecăruia este direct legată de funcționarea optimă a ficatului.

Ficatul reprezintă un organ multifuncţional şi esenţial pentru buna funcţionare a întregului organism. Iar în mare parte ţine de noi să-i păstrăm sănătatea. Iată principalii factori care se fac vinovaţi de îmbolnăvirea acestuia.

Ficatul are rol atât de „fabrică” prin producţia de proteine (albumină), factori de coagulare (II, VII, IX, X), bilă, hormoni (angiotensinogen), cât şi de „coş de gunoi” (metabolizarea alcoolului, medicamentelor etc.) şi „depozit” (stocarea vitaminelor liposolubile – A, D, E, K; fierului, a carbohidraţilor – glicogen). De asemenea, ficatul prezintă o funcţie imunologică importantă pentru organism (sistem fagocitar mononuclear).

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Cine îmbolnăveşte ficatul?

1. Consumul de alcool

Alcoolul se metabolizează la nivelul ficatului. Consumul cronic (regulat) şi excesiv de alcool determină leziuni hepatice ce duc la steatoză, hepatită sau ciroză hepatică alcoolică. Steatoza hepatică indusă de alcool (ficat gras alcoolic) este primul răspuns al ficatului la consumul de alcool şi este caracterizată de depunerea de grăsime la nivelul celulelor hepatice. Dacă consumul de alcool continuă, steatoza va evolua în steatohepatită alcoolică, apoi în fibroză cu formarea nodulilor de regenerare şi ciroză hepatică.

2. Dieta bogată în grăsimi

Nutriţia este un factor de risc controlabil ce joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ca şi în cazul consumului de alcool, NAFLD prezintă mai multe etape şi poate evolua până la ciroză hepatică sau hepatocarcinom. Studiile au arătat că un consum crescut de carbohidraţi, în special cei rafinaţi, grăsimile saturate şi proteinele din carne pot determina apariţia NAFLD. În prezent, modificarea stilului de viaţă reprezintă principalul tratament.

3. Bolile metabolice

NAFLD este asociată cu diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi obezitatea. Modificarea stilului de viaţă cu evitarea sedentarismului (activitate fizică moderată zilnică)şi scăderea ponderală pot ameliora steatoza, dislipidemia, dar şi rezistenţa la insulină.

4. Excesul de medicamente

Consumul de medicamente fără prescripție medicală este foarte dăunător ficatului, întrucât acesta poate ajunge ca, din cauza supradozajului, să nu le mai poată descompune, diminuându-se astfel capacitatea de a metaboliza substanțele.

Antidepresivele, corticosteroizii și antialgicele pot provoca leziuni hepatice. Daunele pot ajunge până la insuficiență hepatică completă. Acest lucru nu este valabil doar pentru medicamentele convenționale, ci și pentru suplimentele naturale sau plantele aromatice, întrucât și acestea pot fi dăunătoare pentru ficat, dacă sunt consumate în cantități mari.

Multe medicamente sunt metabolizate de ficat. Medicamentele intravenoase pot transmite infecții precum hepatita B și C, ducând la boli hepatice cronice și posibil cancer hepatic. Ciupercile halucinogene conțin substanțe chimice pe care ficatul nu le poate tolera, utilizarea frecventă a canabisului (denumită și marijuana) provoacă leziuni hepatice, mai ales dacă este combinată cu alte medicamente care metabolizează ficatul și cu alți factori care dăunează ficatului (adică, hepatita C, boala ficatului gras). Utilizarea zilnică a marijuanei va cauza cicatrici severe la nivelul ficatului și, în cele din urmă, va provoca moartea permanentă a ficatului (alias, ciroza). Verificați doza prescrisă pentru fiecare medicament și nu depășiți doza maximă alocată pe zi. Încercați să limitați utilizarea acestor medicamente pentru cât mai puțin timp posibil, deoarece pot crea dependență și pot duce cu ușurință la toxicitate hepatică.

5. Expunerea la mediu toxic

Ficatul are rol în detoxifierea organismului motiv pentru care este susceptibil la toxicitate. Expunerea profesională sau accidentală la anumite substanţe (pesticide, insecticide, vopseluri etc.) poate determina leziuni hepatice acute. Expunerea prelungită poate înterveni în procesul de carcinogeneză şi implicit în apariţia cancerului hepatic.

6. Virusurile hepatitice (VHB, VHD, VHC)

Infecţiile cu virusurile hepatitice B, D şi C pot determina forme acute sau cronice de boală. În foarte multe cazuri, infecţia cronicizează ducând la inflamaţie cronică. În timp, evoluţia este spre ciroză şi/sau hepatocarcinom.

Adoptă un stil alimentar sănătos, echilibrat și sustenabil

Și pentru că am menționat, deja, importanța dietei în menținerea sănătății ficatului, iată criteriile după care trebuie să te ghidezi. Evită mâncărurile supracalorice, bogate în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea alba, orezul alb și pastele clasice), precum și cele bogate în zahăr. De asemenea, este recomandat să eviți, pe cât posibil, crustaceele crude sau gătite parțial, pentru că dăunează ficatului.

În schimb, încearcă să urmezi o dietă echilibrată, bogată în fibre, pe care le poți obține din fructe proaspete, legume proaspete și gătite (dar nu cu mult ulei sau unt) și cereale integrale (pâine, paste și orez integrale, mai precis). Dacă obișnuiești să mănânci carne, nu trebuie să o elimini din dietă, ci doar să ai grijă la cantitatea de carne roșie consumată, în medie, pe lună, fiind preferabil să te orientezi, mai mult, spre carne de pasăre și pește. Lactatele sunt, de asemenea, importante, fiind surse foarte bune de proteine, calciu și vitamine, dar este recomandat să optezi pentru variantele cu un conținut redus de grăsimi. În ceea ce privește grăsimile, acestea nu trebuie să lipsească din alimentație, dar în cantități mici spre moderate și obținute din surse sănătoase, cum ar fi nucile, semințele, avocadoul și uleiurile presate la rece (grăsimi mononesaturate și polinesaturate). Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială.

Te-ar putea interesa: Total Cleanse™Liver

Fă exerciții fizice regulate

Atunci când ești consecvent în sport, rezultatele se văd mai repede și mai ușor. În plus, activitatea fizică regulată este foarte importantă pentru sănătatea ficatului, deoarece ajută la arderea trigliceridelor, pentru energie, și poate ajuta chiar și la reducerea grăsimii de la nivelul ficatului.

În România primești diagnostic că suferi de sindromul burnout dacă la muncă, în timpul activității tale, ai o perioadă în care simți că nu mai faci față la task-uri și lucrezi intens și peste program. În plus, sindromul Burn-out poate apărea și din cauza unor motive personale și a mediului social în care trăiești. Dorința de a acoperi un gol, o frustrare, o dezamăgire cu un volum de muncă apare în ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucrează în corporații. Sentimentul de frustrare în cadrul sindromului burnout este des întâlnit.

Totodată, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una dintre cele mai misterioase boli. Deși nu se cunosc mecanismele de declanșare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, întrucât starea maladivă survine cu o recurență crescută la persoanele cu diagnostic de anxietate și de depresie. Dar acest sindrom este asociat și cu o carență de vitamine, sau un sistem imunitar slăbit. Deficitul de minerale, în special de fier, produce în timp anemie feriprivă și implicit apare o scădere a capacității eritrocitelor de a oxigena coerenț sistemul cerebral.

Te-ar putea interesa: Nervocalmin Somn Ușor cu Valeriană

Pe scurt, sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”, scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană până ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată și inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extravertizarea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

În plus, studiile au arătat că sindromul burnout apare și la persoanele care au diagnostic de hipoglicemie, suferă de diferite forme de alergie, sau au fost infectate cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, suferă de dereglări hormonale, în special ale hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitară sau glanda suprarenală. Chiar și lipsa unor aminoacizi poate genera sindromul de burnout. De exemplu, dacă din organism lipsește L-Tirozina, organismul este mai predispus la factori de stres, pierde capacitatea de reacție și nu se poate odihni corect.

La unii pacienți s-a observat că sindromul burnout survine pe fondul unei scăderi cronice a tensiunii arteriale, acești pacienți fiind de obicei hipotensivi. La alți pacienți s-au constatat semne de burnout din cauza unor boli autoimune care cauzează inflamarea anumitor căi neuronale din sistemul nervos central. În plus, insomniile pot deregla organismul și cresc frecvența episoadelor de anxietate și depresie.

Cum știi că ești amenințat de burnout? Există pe internet și nu numai, sau în cabinetele speciale de psiho-terapie, teste burnout care te pot ajuta să ai o imagine mai clară asupra pericolelor care planează asupra echilibrului tău psihic. Un exemplu de test burnout aici.

Ce este burnout-ul

Medicamente pentru burnout și suplimente prevenție epuizare. După cum am spus anterior, dacă vrei să afli ce este burnout sau cum descoperi metode de recuperare burnout, este suficient să citești aceste rânduri. Sindromul Burnout, sau mai este scris drept burn out, mai este cunoscut drept sindromul epuizării profesionale și este definit drept o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Sindromul apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. În prezent, se consideră că sindromul Burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. În prezent, specialiștii din zona neuro și din sfera psihoterapeutică au identificat mai multe subtipuri de declanșări și crize de tip burnout.

Burnout frenetic – are loc atunci când oamenii canalizează atâta energie în munca lor, adesea ca urmare a anxietății, încât recompensele de pe urma acesteia le par disproporționate față de efortul pe care îl investesc în respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci când o persoană lucrează la intensitate maximă până la punctul de epuizare pentru că nu mai simt nicio bucurie fără să obțină rezultate peste rezultate.

Burnout necontrolat – apare atunci când o persoană se simte prinsă într-un mediu de muncă monoton și care nu-l stimulează, îndeplinind un rol care nu oferă satisfacție la locul de muncă în afara de un venit mic și constant la final de lună. Aceasta contribuie la scăderea generală a stării de spirit și a unei presiuni psihice imense.

Burnout de uzură – apare atunci când oamenii renunță la jobul pe care îl aveau și își dau demisia după ce au trecut printr-o perioadă în care mediul lor de muncă a fost constant o sursă de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfăcătoare.

Cauze

Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:

Volumul de muncă

Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.

Lipsa de control

A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.

Recompensa

Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.

Comunitatea

În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.

Corectitudine

Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.

Nepotrivirea valorilor

Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.

Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Cum se manifestă sindromul burnout și cum ne putem trata

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Totodată, în ultimii ani sindromul a fost identificat și la oameni din asigurări, oameni din domeniul bancar, persoane care lucrează în corporații pe outsourcing, oameni din industria de marcom, profesori, asistenți sociali, terapeuți, avocați, jurnaliști.

Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă distincția între ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o etiopatogenie complexă. Gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional ci invadează fiecare aspect al vieții.

Ambele par să fie rezultatul neadaptării la stresul prelungit. În sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele răspunsului la stres, în special funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la creșterea cortizolului și a activității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar în cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind să fie mai scăzute decât în mod normal și apare hipofuncția axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Coenzima Q10 Extra + Magneziu

Prevenția și tratamentul sindromului de burnout se fac utilizând programe speciale de asistare ale angajaților, training-uri de gestionare ale stresului și intervenții punctuale care se adresează situațiilor specifice fiecărui caz în parte. Măsurile de prevenție utilizate cu succes în cazul sindromului de burnout sunt reprezentate de:

• Setarea limitelor și a obiectivelor realiste, evitarea suprasolicitării acasă și a stresului profesional.
• Prioritizarea activităților importante.
• Alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat.
• Adoptarea unui regim alimentar sănătos.
• Angajarea într-un proces terapeutic specific; foarte importantă în tratarea sindromului de burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare al situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Canicula și toxiinfecția alimentară sunt două concepte distincte, dar pot fi conectate prin câteva aspecte importante legate de sănătatea umană și comportamentul alimentar în perioadele de temperaturi ridicate.

O intoxicație alimentară definește ingestia acută sau cronică atât de toxine eliberate de diferite tipuri de microorganisme, cât și de microorganisme în sine. De asemenea, poate apărea și drept urmare a consumului de alimente alterate și stricate care conțin diferiți compuși chimici, toxici pentru organism. Astfel, o intoxicație alimentară poate proveni din trei tipuri de surse: chimice, biologice și fizice. În mod obișnuit, aceste patologii interesează strict tractul gastrointestinal și se manifestă specific, dar pot exista și situații în care o intoxicație alimentară afectează și alte sisteme ale corpului: în cazurile cronice și de ingestie a unei cantități ridicate de agent patogen.

Canicula se referă la perioadele extreme de căldură în timpul verii, caracterizate prin temperaturi ridicate și expunere prelungită la soare. Aceste condiții meteorologice pot avea un impact semnificativ asupra organismului uman, ducând la stres termic, deshidratare și alte afecțiuni legate de căldură. În perioadele de caniculă, oamenii sunt mai susceptibili să se deshidrateze rapid, ceea ce poate afecta funcțiile vitale ale organismului și poate slăbi sistemul imunitar.

Simptomele toxiinfecțiilor alimentare pot include diaree, vărsături, dureri abdominale, febră și stare generală de rău. Aceste simptome pot fi exacerbate în timpul perioadelor de caniculă din cauza faptului că bacteriile și microorganismele patogene se pot multiplica mai rapid în alimente la temperaturi ridicate.

De cele mai multe ori, o intoxicație alimentară este autolimitată și se manifestă cu simptome și semne relativ ușor de gestionat. Cu toate acestea, există și agenție etiologici care provoacă, mai ales în țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate, patologii dintre cele mai grave. Aceștia sunt responsabili de aproximativ 1,5 milioane de decese cauzate de intoxicație alimentară cu specii de E.coli enterotoxigene, rotavirus, Vibrio cholerae și Shigella spp. Infecțiile cu aceste bacterii provoacă diaree severă la sugari, copii și adulți, iar în lipsa serviciilor medicale de urgență pot duce chiar la decesul persoanei. E. coli este responsabilă anual de peste 400.000 de decese.

Te-ar putea interesa: Kebene Plus, 20 comprimate

Intoxicație alimentară – Factori de risc

Factorii de risc care pot predispune o persoană la intoxicație alimentară sunt:

• consumul de alimente crude (salate, sushi, fructe și legume nespălate);
• consumul de alimente insuficient preparate termic;
• consumul de mâncăruri de tip street food și fast food;
• consumul de mâncăruri preparate în aer liber, unde există un flux constant de oameni;
• igiena personală neadecvată (lipsa igienizării mâinilor înainte de a mânca).

În cazurile de intoxicație alimentară, de obicei se observă un mic focar de infecție. Acesta poate fi datorat faptului că mai multe persoane au consumat alimente din aceeași sursă infestată (cum ar fi un produs fast food, un anumit aliment de la supermarket), când se poate observa un tipar al simptomelor și solicitării asistenței medicale. Chiar dacă o intoxicație alimentară s-ar putea datora mai multor factori, manifestările acesteia nu pun în pericol viața pacientului decât atunci când există stări diareice severe, care pot duce la dezechilibre electrolitice, deshidratare severă și alte posibile complicații. În astfel de cazuri, este necesar tratamentul de urgență.

Există câteva moduri prin care canicula poate contribui la riscul de toxiinfecții alimentare:

• Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor: Temperaturile înalte pot accelera deteriorarea alimentelor și pot crește șansele ca acestea să devină contaminate cu bacterii sau alte microorganisme. Alimentele perisabile, cum ar fi carne, produse lactate sau preparate pe bază de ouă, pot deveni rapid un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
• Hidratare insuficientă: În perioadele de caniculă, oamenii pot fi mai puțin atenți la igiena personală și la manipularea adecvată a alimentelor din cauza disconfortului termic. Deshidratarea poate slăbi sistemul imunitar și poate reduce abilitatea organismului de a combate infecțiile, inclusiv cele cauzate de alimente contaminate.
• Prepararea necorespunzătoare a alimentelor: În căldura extremă, poate fi mai dificil să menținem alimentele la temperaturi corespunzătoare de gătit sau refrigerare. Dacă alimentele nu sunt preparate sau păstrate în mod adecvat, crește riscul de multiplicare a microorganismelor patogene.
• Consumul alimentelor în aer liber: Pe timp de caniculă, oamenii sunt mai predispuși să consume alimente în aer liber, cum ar fi picnicurile sau grătarele în curte. Dacă nu se respectă măsurile de igienă adecvate în timpul manipulării alimentelor în astfel de situații, riscul de contaminare crește semnificativ.
• Animalele de companie reprezintă o altă sursă potențială de microorganisme care provoacă intoxicație alimentară (în special paraziți). Animalele pot lăsa în urmă fecale care reprezintă rezervoare de ouă pentru anumiți paraziți. Diferite insecte se pot așeza pe fecale, iar ulterior pe alimentele care sunt preparate în aer liber și care riscă să fie consumate de către oameni;

În concluzie, canicula și toxiinfecția alimentară sunt interconectate prin faptul că condițiile meteo extreme pot influența modul în care oamenii manipulează, gătesc și consumă alimentele. Este crucial să acordăm o atenție deosebită igienei alimentare și să respectăm măsurile corecte de depozitare și preparare a alimentelor pentru a minimiza riscul de toxiinfecții alimentare în perioadele de caniculă.

Toxiinfecția alimentară: tratament

Tratamentul pentru toxiinfecția alimentară depinde de sursa problemei medicale (dacă este cunoscută) și de severitatea simptomelor. Pentru majoritatea pacienților, toxiinfecția alimentară trece fără tratament în câteva zile.

În cazuri grave, medicul poate prescrie antibiotice, pentru a trata toxiinfecția alimentară cauzată de bacterii. În schimb, antibioticele nu vor ajuta la tratarea intoxicațiilor alimentare cauzate de virusuri, de aceea este necesar un diagnostic corect și un tratament prescris de un medic specialist.

În unele cazuri, medicul poate prescrie probiotice.

Este recomandată vizita la medic în cazul simptomelor moderate spre severe și severe. Uneori, toxiinfecția alimentară poate degenera în complicații, mai ales la copii, persoane în vârstă, pacienți cu sistem imunitar slăbit, femei însărcinate.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Toxiinfecțiile alimentare pot fi prevenite prin adoptarea unor măsuri de igienă: spălarea frecventă a mâinilor, a fructelor și legumelor proaspete consumate, alegerea cu grijă a locurilor pentru luat masa în oraș, în special în timpul concediilor în țară ori în afara țării.

Din fericire, vara slăbim uşor. Sau…mai uşor? În orice caz, aşa se spune, că vara este mai uşor de slăbit. Dar oare această afirmație are acoperire în practică?  Există oare “inamici” care pot da peste cap acest plan?

Bine ai venit în lumea sezonului cald, unde soarele strălucește, zilele sunt mai lungi și vara îți oferă o oportunitate minunată de a slăbi într-un mod ușor și plăcut. Cu toții visăm la o siluetă de invidiat pentru a ne bucura de plaja, piscină și evenimente estivale. Și ghici ce? Vară este momentul perfect pentru a începe acest drum către un stil de viață sănătos și a obține rezultatele dorite. În acest articol, te vom ghida prin informații valoroase și sfaturi practice, astfel încât să poți slăbi în mod eficient și plăcut în timpul verii.

Vremea frumoasă ne scoate din casă

Cine vrea să stea în casă vara? Plimbări, drumeţii, câteva ore zilnic de bătut mingea… Înotul în mare, lac sau piscină ne aduce uşor în formă. Toate contribuie substanţial la modelarea siluetei. Mai ales că statul în aer liber, eventual şi la soare nu este periculos, chiar şi pe timp de pandemie. Gerul, ploaia şi vântul din sezonul rece sunt doar o amintire şi trebuie să profităm de ce ne oferă natura. Dar nu aceleaşi efecte le are asupra siluetei un alt gen de petrecere a timpului în aer liber. Dacă vă hotărâţi să înlocuiţi drumeţia cu un grătar sau plimbările pe plajă şi înotul cu „odihna” în tovărăşia mai multor sticle de bere, vara nu se mai arată prietenoasă cu silueta.

Piaţa e plină de legume şi fructe proaspete

Pline de vitamine, minerale, fibre şi apă, sunt sănătate curată. Şi încă sănătate cu puţine calorii. Salatele de vara, de orice fel, gustările proaspete şi aromate, chiar şi deserturile din fructe sunt ajutorul nostru în orice cură de slăbit. Dacă o facem cu cap, evident. Pentru că şi aici ceea ce este pozitiv se poate transforma rapid în negativ: salata hipocalorică devine bombă pentru greutate dacă o asezonăm cu mult ulei (uleiul de măsline e sănătos, dar asta nu înseamnă că e necesar să fie mâncat în cantităţi uriaşe) sau maioneză şi îi adăugăm numeroase bucăţele de carne grasă sau mezel.

Fructele de vară nu au multe calorii. O felie de pepene roşu, de exemplu, e hidratantă şi extrem de satisfăcătoare. Condiţia este să nu ne placă atât de mult încât să mâncăm un kilogram. Sau mai mult.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Căldura mare scade pofta de mâncare

De regulă, este adevărat. Pierderea masivă de apă şi electroliţi, ca urmare a transpiraţiei, ne face mai degrabă dornici să ne hidratăm, iar apa umple stomacul şi ne face să uităm de foame. Cine să aibă chef de sarmale sau piftie când afară sunt 40 de grade? În teorie, cel puţin, s-ar putea să fie aşa. În practică, însă, e de reţinut că expunerea la căldură mare este foarte solicitantă pentru organism. Acesta arde multe calorii, deci pofta de mâncare nu rămâne întotdeauna în urmă. În plus, revenind la rândurile de mai sus, ne dăm seama că ne putem îngrăşa chiar şi cu produse sărace în calorii, dar pe care le mâncăm în exces.

Mâncarea sezonieră: un aliat secret în lupta cu kilogramele în plus

Vara este anotimpul bogat în alimente proaspete și sănătoase. Legumele și fructele de sezon abundă pe piață și sunt o adevărată comoară pentru cei care doresc să slăbească. Roșiile dulci și suculente, castraveții răcoritori, pepenele galben sau căpșunile aromate sunt doar câteva dintre opțiunile delicioase care te vor ajuta să-ți controlezi pofta de mâncare și să îți hrănești organismul cu substanțe benefice.

Hidratarea inteligentă: apa – partenerul tău de slăbire

Pe timpul verii, hidratarea devine cu atât mai importantă. În plus față de funcția sa vitală de a-ți menține organismul sănătos, apa joacă și un rol crucial în procesul de slăbire. Consumul unei cantități adecvate de apă te va ajuta să-ți potolești foamea, să-ți menții metabolismul activ și să elimini toxinele din corp. Adaugă o felie de lămâie sau mentă proaspătă în paharul de apă pentru a-i oferi o notă de prospețime și savoare.

Planificare inteligentă a meselor și a gustărilor

Vara este sezonul în care grătarele sunt aprinse și petrecerile în aer liber sunt la ordinea zilei. Cu toate acestea, nu trebuie să renunți complet la plăcerile culinare pentru a slăbi. O abordare inteligentă constă în planificarea meselor și a gustărilor, astfel încât să poți savura preparate sănătoase, dar și să te bucuri de micile răsfățuri de vară. Încearcă să alegi opțiuni mai sănătoase, cum ar fi pește la grătar, salate proaspete și fructe în locul mâncărurilor bogate în grăsimi și carbohidrați.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Sfatul nostru

Vara este sezonul perfect pentru a slăbi într-un mod ușor și plăcut. Mâncarea sezonieră, hidratarea adecvată, activitățile în aer liber și o planificare inteligentă a meselor sunt doar câteva dintre aspectele-cheie care te vor ajuta să obții rezultatele dorite. Nu uita să te bucuri de soare și să profiți de vitamina D pe care ți-o oferă. În consecinţă, atenţie! Sunt multe capcane pe traseu şi vă sfătuim să fiţi atenţi să nu picaţi în ele, acum că sunteţi averitizaţi. Acum că aveți aceste informații prețioase la dispoziție, porniți în aventura slăbirii în timpul verii și descoperiți un stil de viață sănătos și plin de vitalitate.

Vara, subiectele cele mai fierbinți sunt concediile, plajele însorite, destinațiile exotice și costumele de baie. Dar în egală măsură, vara este anotimpul în care ne putem bucura de o multitudine de alte lucruri. Avem fructe și legume la discreție pe care le găsim proaspete; ne încântă din plin savoarea și beneficiile lor. Avem pentru dumneavoastră câteva sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă.

Vremea ne îndeamnă să practicăm sporturi în aer liber, să înotăm, să ne plimbăm, să uităm de stres, să ne întâlnim cu prietenii și familia.

Însă acest anotimp este unul potrivit pentru a ne stabili câteva obiective în ceea ce privește sănătatea, să mâncăm inteligent și să ne încărcăm cu energie pentru lunile care urmează. Mai jos găsiți câteva idei care s-ar putea să vă inspire în acest sens.

Cele mai importante sfaturi de urmat pentru o vară sănătoasă

Hidratarea este esențială

Vara, temperaturile ridicate ne pot face să transpirăm mai mult, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne hidratăm corespunzător. Bea cel puțin opt pahare de apă pe zi și poți adăuga și băuturi răcoritoare, cum ar fi ceaiul verde sau infuziile de fructe, pentru a-ți varia gusturile și a te bucura de aportul de lichide. Dacă faci exerciții fizice intense sau petreci mult timp în aer liber, este important să-ți rehidratezi corpul cu apă în mod regulat. Poți să-ți păstrezi o sticlă de apă mereu la îndemână și să-i adaugi puțină lămâie sau mentă proaspătă pentru un plus de savoare și prospețime.

Te-ar putea interesa: Avene Apă Termală Spray

Renunțați la dulciuri și consumați fructe de sezon

În loc să mâncați dulciuri, înghețată sau produse de patiserie la desert, ați putea încerca fructele de sezon care sunt pline de vitamine. Vă puteți face o salată de fructe în care puteți adăuga foarte puțin alcool, dar trebuie să renunțați la frișcă. În plus, în zilele caniculare sau la micul dejun puteți consuma smoothie-uri sănătoase care, în plus, asigură acea senzație de sațietate. Gustați piersicile, caisele, pepenele roșu, pepenele galben etc.

Optați pentru grătar în locul alimentelor prăjite în tigaie

Nimănui nu îi face plăcere să stea în bucătărie pe timp de vară în acel miros de ulei încins și în căldură. O variantă mult mai simplă și sănătoasă ar fi să pregătiți la grătar piept de pui, peste, burgeri din carne de curcan. Puteți asezonă grătarul cu dovlecei, ardei, ciuperci, vinete sau roșii gătite în același mod, renunțând la clasicii cartofi prăjiți.

Protejați-vă ochii

Soarele puternic poate avea un impact negativ asupra sănătății ochilor. Poartă întotdeauna ochelari de soare cu protecție UV atunci când te expui la lumina solară, pentru a reduce riscul de deteriorare a retinei și de apariție a cataractei. De asemenea, nu uita să consulți medicul oftalmolog pentru un control de rutină și să respecți timpul de pauză de la ecranele digitale, pentru a-ți menține ochii sănătoși. Dacă simți că ai ochi uscați sau iritați, poți folosi picături oftalmice hidratante recomandate de specialist, pentru a-ți reda confortul și claritatea vederii.

Mic dejun sănătos

Ziua trebuie începută cu un mic dejun sănătos, consistent și delicios. Brânza slabă, ouăle fierte, brânza ricotta, nucile, iaurtul slab și un pahar de suc natural de fructe reprezintă cea mai bună alegere. Aceste alimente sunt pline de proteine și vă ajută să faceți față cu brio unei zile întregi.

Beți ceaiuri reci

Pentru a vă hidrata vara, beți ceaiuri reci neîndulcite, apă plată și renunțați la băuturile carbogazoase pe bază de zahăr. Ceaiul de mentă rece, de exemplu, este o băutură ce poate fi consumată pe timp de vară, dar și ceaiurile de fructe de pădure, lămâie etc. Limonada cu miere este o opțiune răcoritoare pentru zilele fierbinți, așa că variante există, aveți nevoie doar de bunăvoință.

Luați masa în aer liber

Dacă aveți o terasă, un balcon deschis sau un loc cât de mic unde vă puteți bucura de aer curat, atunci trebuie neapărat să serviți masa în aer liber, alături de prieteni. Acest obicei vă ajută să vă destresați și să profitați de soare. Mestecați încet, nu vă grăbiți și, dacă este posibil, ascultați muzică. Vă veți simți bine… garantat.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Faceți zilnic o plimbare scurtă

Acum că zilele sunt mai lungi, ar fi și păcat să nu profitați de acest aspect. Plimbați-vă cel puțin 30 de minute pe zi, mai ales seara, când temperaturile mai scad, iar în marile orașe aerul devine respirabil.

Ne dorim ca aceste sfaturi să te inspire și să te ajute să ai o vară plină de sănătate și bunăstare. Nu uita că, în cazul în care ai orice preocupare sau simptome neobișnuite, este întotdeauna indicat să consulți medicul sau să ne contactezi pentru sfaturi suplimentare. Rămâi sănătos și bucură-te de frumusețea verii!

Cea mai simplă și directă sursă de vitamina D este expunerea la soare. Este important să știți că aceasta trebuie făcută într-un mod responsabil și adecvat pentru fiecare persoană în parte. De asemenea, se recomandă alimentația echilibrată și cât mai diversificată. Lipsa vitaminei D poate fi prevenită cu ajutorul suplimentelor alimentare, la indicațiile specialistului.

Vitamina D mai este cunoscută ca și “vitamina soarelui” care este atât un hormon pe care organismul îl produce cât şi un nutrient absorbit din alimentaţie, deşi cea mai mare cantitate provine din expunerea la lumina soarelui. Este o vitamină despre care se ştie că (ajută organismul să absoarbă şi să reţină calciul şi fosforul; de altfel organismul poate să absoarbă calciul doar în prezenţa vitaminei D. De asemenea, vitamina D reglează multe alte funcţii. S-a dovedit că aceasta ajută în lupta împotriva celulelor canceroase, reduce inflamaţia (de exemplu, în colita ulcerativă şi boala Crohn) contribuind la un control mai bun al infecţiilor, susţine funcţia musculară şi activitatea creierului.

Te-ar putea interesa: Molekin Vitamina D+K

Vitamina soarelui

Organismul sintetizează vitamina D la nivelul pielii sub acţiunea luminii solare, mai precis a radiaţiei ultraviolete UVB, din acest motiv este foarte importantă expunerea la soare, mai ales în perioadele de creştere, copilărie şi adolescenţă şi în cele cu nevoi metabolice crescute (cum sunt perioadele de covalescenţă, sarcină etc.), inclusiv în cazul seniorilor, când procesul de pierdere a calciului de la nivelul oaselor depăşeşte procesul de fixare (astfel apare osteoporoza).

Lipsa vitaminei D şi depresia

În prezent, există mai multe studii în desfăşurare legate de corelaţia dintre carenţa de vitamina D şi depresie, însă nu există o concluzie definitivă şi nu este ferm stabilit acest criteriu pentru depistarea depresiei sau dacă există o relaţie de cauzalitate. Însă, tuturor persoanelor care se întâlnesc cu depresia li se recomandă de către specialişti expunerea la lumina soarelui şi plimbările în aer liber. Prin expunerea la soare, creierul eliberează serotonină, un neurotransmiţător ce ajută la îmbunătăţirea stării de spirit şi a stării generale, acestea fiind obiectivele terapeutice în cazul depresiei.

Deficiența de vitamina D

O deficiență de vitamina D poate avea efecte negative asupra sănătății. Oamenii care nu primesc suficientă vitamina D prin alimentație sau expunerea la soare pot dezvolta probleme ale oaselor, inclusiv osteoporoza, dar și alte afecțiuni precum rahitismul sau cariile dentare. De asemenea, nivelurile scăzute de vitamina D au fost asociate cu un risc crescut de cancer, boli de inimă și diabet.

Pentru a preveni deficiența de vitamina D, este important să aveți o expunere adecvată la soare și să consumați alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peştele gras (de exemplu, somonul, sardinele, tonul la conservă, păstrăvul, peştele spadă), ciupercile, varza kale, laptele fortificat, cerealele fortificate, ouăle. În plus, se poate lua în considerare suplimentarea cu vitamina D dacă nu se poate obține suficienta vitamina D din alimente sau expunere la soare.

Cu toate acestea, trebuie să fiți atenți la cantitatea de vitamina D pe care o consumați, deoarece suplimentele pot fi toxice în cantități mari. De aceea, este important să urmați dozele recomandate de către medic sau specialist.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Beneficiile vitaminei D

Vitamina D are numeroase beneficii pentru sănătatea noastră, iar printre cele mai importante se numără:

Sănătatea oaselor: vitamina D este esențială pentru absorbția și utilizarea adecvată a calciului și fosforului în organism, ceea ce ajută la menținerea sănătății oaselor și la prevenirea osteoporozei.

Sistemul imunitar: vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea funcției sistemului imunitar și la protejarea organismului împotriva infecțiilor și bolilor.

Sănătatea mentală: studiile au arătat că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu depresie și anxietate, iar suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea stării de spirit.

Prevenirea bolilor cronice: vitamina D poate reduce riscul de a dezvolta anumite boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.

Performanța fizică: vitamina D poate ajuta la îmbunătățirea performanței fizice și la reducerea riscului de accidentare la sportivi.

Sănătatea creierului: studiile ne arată că vitamina D poate juca un rol important în funcțiile cognitive și poate ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.

Este important să reții că excesul de vitamina D este periculos. Pentru a te asigura că nivelul acesteia din sânge este încadrat în limitele firești, mergi regulat la controale de rutină.

Poți lua suplimente pentru întărirea imunității care conțin vitamina D, însă se recomandă să discuți cu un medic sau un specialist înainte. Acesta poate stabili cu exactitate cantitatea necesară și pentru ce durată, în baza unei analize și a unui diagnostic stabilit în mod corect. De asemenea, în cazul în care simți o stare severă de oboseală, dureri la nivelul oaselor și musculaturii, mergi la un consult medical.

Astenie şi anemie, doi termeni pe care îi auzim frecvent, dar pe care nu multă lume ştie să-i diferenţieze.

Astenia este o stare de oboseală sau slăbiciune generală care poate fi cauzată de o varietate de factori. Apare atunci când organismul tău se simte epuizat și nu mai poate funcționa la nivelul obișnuit. Astenia poate fi de scurtă durată, cum ar fi oboseala după o activitate fizică intensă sau după o perioadă stresantă, sau poate fi cronică și să dureze mai multe săptămâni sau luni. Astenia nu este o boală, însă este un semn al multor afecţiuni acute sau cronice sau al unor efecte adverse medicamentoase. Anemia este o afecțiune în care corpul tău nu are suficiente celule roșii din sânge să transporte oxigenul în corpul tău. Apare atunci când nivelul de hemoglobină, care este o proteină din celulele roșii din sânge care transportă oxigenul, este prea scăzut. Anemia poate fi cauzată de mai multe motive și poate fi temporară sau cronică. Iar ca severitate poate fi uşoară sau severă.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Simptome Comune

Deşi sunt două tablouri clinice total diferite, anemia şi astenia pot avea în comun oboseala excesivă, după cum urmează:

• oboseala regională apare într-un anumit loc al corpului, precum braţe sau picioare. Se pot asocia şi alte simptome ca spasmele musculare, tremorul sau mişcarea cu întârziere a membrelor.
• oboseala generalizată poate apărea şi poate interfera cu activităţile zilnice.

De obicei, astenia este cauzată de alte afecţiuni. Printre acestea se numără deficitul de vitamina B12, apneea de somn, infecţiile, anemia, bolile cardiovasculare, distrofia musculară, afecţiunile tiroidiene, cancerul sau afecţiunile mintale.

Tratamentul şi prevenţia asteniei

Tratamentul asteniei depinde de cauza subiacentă a simptomelor tale. În cazul în care astenia este cauzată de o afecțiune fizică, cum ar fi anemia sau hipotiroidismul, tratamentul se va concentra pe tratarea acestei afecțiuni. În cazul asteniei cauzate de stres, terapia cognitiv-comportamentală și alte terapii psihologice pot fi benefice. Modificări ale stilului de viață, cum ar fi schimbări ale dietei și programului de exerciții fizice, pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea asteniei.

Pentru a preveni astenia, este important să menții un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și suficient de exercițiu fizic. De asemenea, este important să îți iei pauze regulate și să îți odihnești corpul și mintea, să îți gestionezi stresul și să îți păstrezi o rutină regulată de somn. În cazul în care simptomele de astenie persistă sau se agravează, este important să consulți un medic pentru evaluare și tratament adecvat.

Cauzele asteniei pot include:

• Stresul psihologic sau emoțional
• Tulburări de somn, cum ar fi insomnie sau apnee în somn
• afecțiune fizică, cum ar fi o infecție, o boală cronică, deficiențe nutriționale sau hipotiroidism
• Anumite medicamente
• Excesul de activitate fizică sau prea puțină activitate fizică
• schimbare bruscă a rutinei sau a stilului de viață

Te-ar putea interesa: Vitamax Q10

Tratamentul şi prevenţia anemiei

Tratamentul anemiei depinde de cauza subiacentă a acesteia. Tratamentul poate implica administrarea de suplimente de fier, vitamina B12 sau acid folic, terapie cu oxigen sau transfuzii de sânge. În cazul anemiei cauzate de o boală cronică, cum ar fi boala renală cronică sau cancerul, tratamentul se va concentra pe tratarea acestei afecțiuni. În cazul anemiei cauzate de o pierdere de sânge, tratamentul poate include oprirea sângerării și înlocuirea volumului de sânge pierdut.

Cauzele anemiei includ:

• Deficiențe nutriționale, cum ar fi lipsa de fier, vitamina B12 sau acid folic
• Pierderea de sânge, cum ar fi sângerări menstruale abundente, sângerări gastrointestinale sau traumatisme
• Boli cronice, cum ar fi boala renală cronică, cancerul sau boli autoimune
• Tulburări ale măduvei osoase sau cancerele măduvei osoase care produc celule sanguine anormale
• Infecții sau inflamații cronice
• Anumite medicamente

Prevenirea anemiei poate fi realizată prin menținerea unei diete echilibrate care include alimente bogate în fier, vitamina B12 și acid folic, cum ar fi carnea roșie, ouăle, legumele cu frunze verzi și fasolea. De asemenea, este important să gestionezi și să tratezi afecțiunile de sănătate care pot cauza anemie, să îți monitorizezi nivelul de hemoglobină și să urmezi instrucțiunile medicului tău. În general, anemia poate fi prevenită și tratată prin îngrijirea adecvată a sănătății și a nutriției, dar este important să consulți un medic dacă experimentezi simptome de anemie pentru a obține un diagnostic adecvat și un plan de tratament individualizat.

Cele mai multe tipuri de anemie nu pot fi prevenite. Însă puteţi evita apariţia anemiei cu deficit de fier sau vitamine prin adoptarea unei diete bogate în vitamine, minerale şi fier.

În general, formele de astenie și de anemie mai grave pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții pe termen lung, reducând capacitățile de funcționare normală a organismului. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră, pentru a determina cauzele exacte ale simptomelor și pentru a alege tratamentul corespunzator.

Obezitatea este o problemă de sănătate importantă, care afectează din ce în ce mai multe persoane din întreaga lume. Din păcate, această problemă este adesea însoțită de mituri și idei greșite care pot duce la discriminare și stigmatizare. În acest sens, este important să se ia în considerare faptele și informațiile corecte legate de obezitate. În continuare, vom explora câteva dintre cele mai răspândite mituri despre obezitate și vom oferi explicații pentru a ajuta la înțelegerea acestei probleme de sănătate complexe.

Obezitatea este o problemă globală, care afectează milioane de oameni, indiferent de vârstă, sex sau etnie, și poate duce la numeroase probleme de sănătate și sociale. Este important să subliniem că obezitatea este o afecțiune medicală ce poate fi tratată, dar care necesită o abordare complexă și personalizată. Este esențial să se ofere sprijin și tratament adecvat persoanelor cu obezitate și să se lucreze la prevenirea acestei probleme prin promovarea unui stil de viață sănătos și a unei alimentații echilibrate si variate.

Este important de subliniat faptul că stigmatizarea persoanelor obeze poate duce la probleme de sănătate mintala și poate împiedica accesul la servicii medicale adecvate. Obezitatea este o afecțiune complexă, care poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi moștenirea genetică, stresul sau medicația.

„Obezitatea nu afectează sănătatea”

Acesta este un mit. Există diverse afecţiuni asociate cu obezitatea. De exemplu, aceasta creşte riscul de apariţie a diabetului, hipertensiunii arteriale, bolilor cardiovasculare, osteoartritei, apneei de somn şi a anumitor tulburări mintale.

Chiar şi o scădere minoră în greutate poate aduce beneficii semnificative sănătăţii, precum normalizarea tensiunii arteriale, scăderea colesterolului şi a zahărului din sânge. Mai mult, pierderea kilogramelor în plus poate scădea semnificativ riscul de moarte prematură la care sunt expuse persoanele obeze.

Te-ar putea interesa: Apuretin Slim

„Obezitatea este doar o problema de voință”

Acest mit este extrem de nociv și de fals. În realitate, obezitatea este o boală complexă și multifactorială care poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv genetică, nivelul de activitate fizică, dietă, stresul și anumite afecțiuni medicale. Deși efortul personal este important pentru a pierde în greutate și a menține un stil de viață sănătos, este important să înțelegem că există multe variabile care influențează această problemă de sănătate.

“Obezitatea este pur si simplu o chestiune de calorii in și calorii out”

Deși este adevărat că ingestia de calorii poate influența creșterea în greutate, există multe alte factori care joacă un rol important în obezitate. De exemplu, nivelul de activitate fizică poate influența cantitatea de calorii arse de corp. De asemenea, alimentele procesate și bogate în zaharuri pot duce la o creștere în greutate mai rapidă decât alimentele integrale și bogate în nutrienți. Pe scurt, obezitatea este mult mai complexă decât simpla ecuație „calorii în și calorii out”.

„Obezitatea poate fi vindecata prin diete drastice și exerciții intense”

De fapt, dietele drastice și exercițiile intense pot fi extrem de nesănătoase și pot duce la pierderea rapidă în greutate, dar nu susțenabilă. În plus, astfel de abordări radicale pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate mentale și fizice, inclusiv asupra relației cu alimentele. Este mai important să adoptăm un stil de viață sănătos pe termen lung, care să includă alimente nutritive și să fie sustenabil în timp, decât să ne concentrăm doar pe pierderea în greutate rapidă.

Te-ar putea interesa: Alive!

„Oamenii obezi nu sunt motivați să slăbească”

Acest mit nu este adevărat. Mulți oameni obezi doresc să slăbească, dar pot întâmpina dificultăți în acest sens din cauza că pierderea în greutate poate fi o sarcină dificilă și complexă. Este important să oferim sprijin și înțelegere persoanelor care încearcă să slăbească și să nu le judecăm sau să le discriminăm din cauza greutății lor.

„Obezitatea poate fi rezolvată cu intervenții chirurgicale”

Intervențiile chirurgicale precum bypass-ul gastric sau gastrectomia pot fi o opțiune pentru persoanele cu obezitate morbidă sau obezitate care prezintă complicații de sănătate, dar acestea nu sunt soluții universale pentru problema obezității. De asemenea, aceste intervenții chirurgicale necesită o pregătire preoperatorie și o perioadă postoperatorie de recuperare și reeducare a obiceiurilor alimentare și de activitate fizică.

„Obezitatea este moștenită genetic și nu poate fi influențată de stilul de viață”

Acest mit este parțial adevărat. Genetica poate juca un rol important în dezvoltarea obezității, dar stilul de viață poate influența semnificativ această problemă de sănătate. O alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate și alte obiceiuri de viață sănătoase pot ajuta la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică spre obezitate.

În final, este important să oferim informații corecte și la zi despre obezitate, astfel încât să putem înțelege și aborda mai bine aceasta problemă de sănătate. Prin educație și susținere, putem ajuta persoanele cu obezitate să-și îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții.

Circulația periferică este reprezentată de fluxul sanguin prin sistemul vascular periferic, având rolul de a asigura aportul de oxigen și substanțe nutritive la nivel celular și transportul dioxidului de carbon și al diverselor substanțe excretate de celule. Îmbunătățirea acesteia poate preveni o serie de probleme secundare expunerii la diverși factori de risc. Circulația periferică poate fi îmbunătățită prin mai multe metode simple, care pot fi integrate în viața de zi cu zi.

Există o multitudine de factori care influențează negativ fluxul sanguin periferic, și anume, externi (fumatul, regimul de viață nesănătos – dieta dezechilibrată, sedentarismul, alcoolul etc., temperatura aerului) și interni:

• Ateroscleroză (îngustarea lumenului vascular secundar depunerilor de colesterol). Corpul uman trimite macrofage pentru a îndepărta colesterolul, dar, uneori, acestea rămân blocate în zona afectată. În timp, se constituie o placă alcătuită din colesterol „rău” și macrofage.
• Diferite boli: diabet, hipertensiune, dislipidemii, astm bronșic, insuficiență cardiacă și respiratorie, boli cardiovasculare etc.
• Predispoziția genetică și sarcina.

Circulația sanguină deficitară determină manifestări:

• Neurologice: parestezii, amețeală, pierderi de memorie, cefalee etc.
• Cutanate: modificări de temperatura (senzație de frig), culoare (paloare, cianoză, eritem), edeme, fisuri cutanate, alopecie, prurit etc.
• Musculare: crampe la nivelul mâinilor și picioarelor în timpul mișcării sau în repaus, fatigabilitate.
• Vasculare: varice, ulcere venoase sau arteriale.
• Respiratorii: dispnee.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Cum putem îmbunătăți circulația periferică

Este recomandat să începem să facem exerciții fizice regulate, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul. Acestea sunt activități excelente pentru a îmbunătăți circulația sângelui la nivelul membrelor și a preveni blocajele. În plus, exercițiile fizice ajută la întărirea musculaturii și a oaselor, ceea ce poate reduce riscul de accidentare și durere în zona membrelor. De exemplu, plimbările zilnice de minimum 30 de minute ajută la: tonifierea vaselor sanguine, oxigenarea celulară eficientă, creșterea aportului tisular de substanțe energetice, eliminarea dioxidului de carbon și a produșilor rezultați din metabolismul celular.

De asemenea, este important să evităm pozițiile necorespunzătoare pentru lungi perioade de timp. De exemplu, stând într-o poziție nefirească, precum cea în care stăm cu picioarele încrucișate sau într-o poziție jos, poate duce la blocaje în circulația sângelui. Este bine să ne schimbăm poziția la intervale regulate și să ne asigurăm că avem o poziție sănătoasă în timp ce lucrăm sau ne odihnim.

„Dușurile scoțiene” – dușuri care alternează rapid apa caldă cu apa rece, fiind recomandate doar persoanelor care nu au probleme de sănătate. În cazul în care suferiți de o afectiune cronică, este necesar să cereți sfatul medicului pentru a avea certitudinea că puteți sau nu să apelați la acest tip de dușuri.

În plus, este important să ne îmbunătățim alimentația. Consumul de alimente sănătoase, precum fructe și legume, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea inflamației. De asemenea, evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate, sare și băuturi bogate în zahăr poate fi benefic pentru circulația periferică.

Este indicat să consumăm alimente bogate în vitaminele A, C si E: citrice, papaya, guave, varza de Bruxelles, ardei gras, căpșune, pepene roșu, conopidă, roșii, cereale, migdale, semințe crude, spanac, alune de pădure, avocado, muguri de pin, pătrunjel, măsline.

Și nu în ultimul rând, este important să adoptăm un stil de viață activ și sănătos. Dormitul suficient, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot ajuta la îmbunătățirea circulației periferice. De asemenea, un stil de viață activ și sănătos poate ajuta la reducerea stresului, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea circulației sângelui.

Te-ar putea interesa: Molekin B12

În general, este important să se adopte o abordare holistică pentru îmbunătățirea circulației periferice, care să țină cont atât de aspecte fizice, cât și de aspecte emoționale și de stil de viață. Este important să se consulte un medic sau un profesionist în sănătate înainte de a începe orice tratament sau exercițiu pentru a se asigura că acestea sunt sigure și potrivite pentru situația individuală.

În ceea ce privește un tratament medicamentos, acestea pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge. De exemplu, medicamente precum anticoagulantele sau antiagregantele plăcii pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge.

Stresul este unul dintre factorii care au „un cuvânt de spus”, și chiar unul important, atunci când vine vorba despre imunitate. Iată cum influențează stresul sistemul imunitar, dar și ce puteți face pentru a-i înlătura efectele nocive.

Faptul că stresul afectează sistemul imunitar nu este o noutate, această linie de cercetare a fost iniţiată în anii ’80 de către psihologul Janice Kiecolt-Glaser, împreună cu imunologul Ronald Glaser, de la Ohio State University College of Medicine. Iniţial s-a studiat susceptibilitatea la infecţii a studenţilor la medicină şi s-a observat că în perioada de examene aceştia se îmbolnăveau mai frecvent decât în alte perioade. În timpul perioadelor stresante, subiecţii acestui experiment aproape că încetau producerea de interferon gamma sau limfocite T responsabile cu protejarea organismului de infecţii virale sau invazie tumorală. În anii 2000, alţi cercetători, Suzanne Segerstrom de la Universitatea din Kentucky şi Gregory Miller de la University of British Columbia, au revizuit peste 300 de cercetări, iar aceste meta-analize au relevat concluzii interesante în legătură cu stresul cronic: stresul de lungă durată poate avea efecte dramatice negative asupra sistemului imunitar.

Stresul afectează sistemul imunitar. Ce se întâmplă mai exact

Pentru cei mai mulţi dintre noi, stresul face parte din viaţă. Poate dura de la câteva ore, perioada dinaintea unui examen important, până la câţiva ani, ca în cazul în care suntem solicitaţi să îngrijim un membru al familiei cu o boală cronică sau avem un serviciu ce presupune niveluri înalte de stres. Stresul poate reprezenta uneori un factor motivant care ne ajută să finalizăm un proiect sau să câştigăm o competiţie, iar în acest caz vorbim despre eustres (stresul bun sau pozitiv). Stresul cronic îşi poate pune amprenta negativ asupra sistemului imunitar.

Cum putem menţine un sistem imunitar funcţional?

Stresul poate avea un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar prin reducerea capacității acestuia de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Cortizolul, hormonul produs în răspuns la stres, poate slăbi sistemul imunitar prin împiedicarea producerea celulelor imune. Specialiştii în sănătate fizică şi în sănătate mintală recomandă comportamente care au rolul de a contracara efectul stresului şi a menţine un sistem imunitar funcţional.

Te-ar putea interesa: Polygemma 17 – Imunitate

Dieta

Adoptarea unei diete sănătoase, formată din fructe şi legume proaspete, alimente proaspete, cât mai crude şi neprocesate – care feresc corpul de pericolul obezităţii. Este recomandată evitarea zahărului şi a grăsimilor saturate în exces, a carbohidraţilor care nu aduc aport nutriţional.

Sportul sau activitatea fizică constantă

Studiile recente sugerează că activitatea fizică de cel puţin 3 ori pe săptămână are un rol important în menţinerea imunităţii, astfel că orice activitate de fitness este benefică, fiind şi un factor protector împotriva obezităţii.

Somnul profund şi suficient

Pentru asigurarea imunităţii este crucială o perioadă de somn de cel puţin 7 ore pe noapte, ideal 8 ore. Somnul este cel mai eficient neuroprotector atât împotriva burnout-ului, cât şi împotriva stresului. Instituirea unei bune igiene a somnului în cazul persoanelor care suferă de insomnii este vitală.

Reducerea stresului psihosocial

Un factor important în menţinerea unui sistem imunitar puternic îl reprezintă diminuarea stresului, izolării şi depresiei. Depresia poate compromite imunitatea organismului, de aceea este importantă tratarea ei, atât prin psihoterapie, cât şi prin farmacoterapie.

Sfatul specialistului

Câteva strategii de gestionare a stresului pot fi:

• să acceptăm lucrurile pe care nu le putem controla;
• să fim asertivi, nu agresivi. Să ne afirmăm emoţiile, opiniile sau credinţele fără să devenim agresivi, defensivi sau pasivi;
• să ne gestionăm mai eficient timpul;
• să învăţăm să punem limite şi să refuzăm activităţile care creează stres excesiv;
• să alocăm mai mult timp hobby-urilor şi activităţilor creative;
• să practicăm meditaţia mindfulness, yoga sau alte tehnici spirituale;
• să cerem ajutorul când suntem depăşiţi.

Este important să ne menținem nivelul de stres sub control prin intermediul activităților de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile fizice regulate. De asemenea, un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și suficient somn, poate ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres.

În plus, este important să ne gestionăm nivelul de stres prin intermediul tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi tehnicile de respirație profundă și tehnicile de gândire pozitivă. Acestea pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea sănătății generale.

Te-ar putea interesa: CaMgZn +Vitamina C

De asemenea, este important să ne întreținem relațiile sociale și să ne înconjurăm de oameni care ne fac să ne simțim în siguranță și susținuți. Acest lucru poate ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.

Există, de asemenea, unele suplimente alimentare care pot ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres. Acestea pot include suplimente precum vitamina C, echinacea și ginseng.

La prima vedere toate aceste schimbări de stil de viaţă par uşor de realizat, însă dacă aţi încercat să le abordaţi singuri şi nu aţi reuşit, apelaţi cu încredere la ajutorul unui specialist în sănătate mintală. Acesta ar putea să vă ghideze în acest proces de optimizare, care să vă ajute să vă îmbunătăţi atât sănătatea fizică, cât si cea psihică.

Acum că a venit toamna, riscul de a răci a crescut considerabil. Este important să avem grijă de noi și să ne întărim sistemul imunitar. Din păcate, mulți dintre noi (fie că ne place să recunoaștem sau nu) avem câteva obiceiuri care ne reduc capacitatea de luptă contra diverselor boli. Și nu zicem doar noi asta ci și numeroase studii care au ajuns la aceeași concluzie: alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra modului în care ne funcționează imunitatea. Printre cauze se numără: stresul, lipsa somnului, poluarea, alimentația nesănătoasă – toate acestea adunate slăbesc sistemul imunitar.

Cât timp imunitatea funcționează corect, nu vom observa nimic, dar, în momentul în care este slăbită din cauza agenților patogeni agresivi, începem să ne simțim rău și să ne  îmbolnăvim. Deși există și excepții de la această regulă, cum ar fi pojarul care ne poate afecta o singură dată în viață, majoritatea ne pot afecta de fiecare dată când intrăm în contact cu ele. Iar în acest caz le putem ocoli cu o imunitate puternică sau prin vaccin.

Să analizăm împreună câteva dintre obiceiurile zilnice care ne scad imunitatea.

Lipsa somnului

De la început, trebuie să înțelegem faptul că nu doar “cantitatea” de somn ne afectează sistemul imunitar ci și cât de “dulce” este somnul respectiv. Reține că nu doar „cantitatea” de somn îți afectează sistemul imunitar, ci și calitatea acestuia. Noi, adulții, avem nevoie de 7 până la 9 ore de somn neîntrerupt pentru ca organismul nostru să poată avea constant un răspuns imun sănătos. Dacă nu reușim să dormim bine, este recomandat să încercăm diverse tehnici de relaxare, precum meditația sau yoga. În plus, nu trebuie să uităm de efectul nociv al ecranelor așa că recomandăm închiderea acestora cu o oră înainte de culcare. Altfel, acordăm creierului nostru timp să se relaxeze.

Pe durata somnului se refac toate funcțiile organismului, inclusiv cele ale sistemului imunitar. Când dormim ne regenerăm.  Nu zice nimeni că e greșit să mai faci din când în când câte o noapte albă, fie că vorbim aici de distracție sau de muncă, dar trebuie să știți că aceste nopți vă pot afecta sănătatea.

Lipsa sportului

Sportul făcut cu regularitate ne influențează pozitiv imunitatea și ne ajută să ne menținem protejați. În schimb, dacă nu facem sport deloc nu permitem sistemului imunitar să funcționeze la adevăratul lui potențial. De aceea, ne este constant recomandat să facem mișcare minimum 30 de minute în fiecare zi. Un stil de viață sedentar nu are efecte benefice asupra sănătății așa că este recomandat să începem să facem mișcare puțin câte puțin. Trebuie să-i oferim și corpului nostru ocazia să se obișnuiască cu această ajustare. Chiar și mersul pe jos poate face diferența și dă rezultate când vine vorba de un sistem imunitar stabil care poate lupta și care poate să facă față cu mai mult succes provocărilor de zi cu zi.

Fumatul

Aici trebuie menționat că și fumatul pasiv ne poate dăuna imunității. Forța noastră de protejare a organismului scade deoarece substanțele care se regăsesc în fumul de țigară diminuează capacitatea noastră generală de a rezista la diversele probleme ce pot apărea. Dacă vrem să ne menținem sistemul imunitar sănătos, nu trebuie să începem să fumăm. Dacă sunteți fumător deja încercați pe cât posibil să renunțați la acest obicei pentru binele vostru.

Alimentația necorespunzătoare

Probabil că următoare propoziție sună extrem de familiar pentru majoritatea dintre noi: “Sunt mereu pe fugă și nu am timp să mănânc ceva de calitate.” Ei bine, acest obicei  reprezintă un risc imens pentru imunitatea noastră.  Alături de stres și somn, alimentația reprezintă un factor cheie de care depinde răspunsul imun al organismului. Din mâncare noi ne extragem energia și resursele necesare pentru sănătatea sistemului tău imunitar. În consecință, dacă nu mâncăm sănătos, sistemul nostru imunitar va fi slăbit. Fast-food-ul, grăsimile animale, mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie,  ne dăunează imunității. Acest tip de alimentație aduce un deficit de vitamine și minerale care ne scade imunitatea simțitor. Asigurați-vă că aveți fructe și legume în “meniul” de acasă deoarece sunt baza unei alimentații sănătoase.

Deși ne dă o stare de bine pe moment, zahărul este un inamic redutabil al imunității. Cercetările au arătat că zahărul modifică răspunsul imunitar și afectează producția de anticorpi. După consumul de zahăr s-a evidențiat un răspuns imun mai slab timp de 5 ore. În plus, consumul cronic de zahăr afectează și flora intestinală, un alt pilon important al imunității.

Stresul și îngrijorarea

Știm cu toții că stresul nu ne face bine. Dar cum mai exact? Ei bine, stresul duce la producerea unui exces de cortizol (de asemenea cunoscut ca și hormonul stresului), scade formarea de anticorpi și ne afectează și flora intestinală, organismul astfel devenind mult mai vulnerabil la infecții și boli. Studii recente au arătat că 5 minute de supărare intensă scade imunitatea pentru câteva ore. Iar persoanele optimiste, care râd des sunt mai puțin vulnerabile la boli. Cine a zis că “râsul este cel mai bun medicament” chiar nu a glumit!

Aveți grijă de voi și vă dorim o toamnă cât mai frumoasă!