În România primești diagnostic că suferi de sindromul burnout dacă la muncă, în timpul activității tale, ai o perioadă în care simți că nu mai faci față la task-uri și lucrezi intens și peste program. În plus, sindromul Burn-out poate apărea și din cauza unor motive personale și a mediului social în care trăiești. Dorința de a acoperi un gol, o frustrare, o dezamăgire cu un volum de muncă apare în ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucrează în corporații. Sentimentul de frustrare în cadrul sindromului burnout este des întâlnit.

Totodată, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una dintre cele mai misterioase boli. Deși nu se cunosc mecanismele de declanșare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, întrucât starea maladivă survine cu o recurență crescută la persoanele cu diagnostic de anxietate și de depresie. Dar acest sindrom este asociat și cu o carență de vitamine, sau un sistem imunitar slăbit. Deficitul de minerale, în special de fier, produce în timp anemie feriprivă și implicit apare o scădere a capacității eritrocitelor de a oxigena coerenț sistemul cerebral.

Te-ar putea interesa: Nervocalmin Somn Ușor cu Valeriană

Pe scurt, sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”, scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană până ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată și inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extravertizarea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

În plus, studiile au arătat că sindromul burnout apare și la persoanele care au diagnostic de hipoglicemie, suferă de diferite forme de alergie, sau au fost infectate cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, suferă de dereglări hormonale, în special ale hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitară sau glanda suprarenală. Chiar și lipsa unor aminoacizi poate genera sindromul de burnout. De exemplu, dacă din organism lipsește L-Tirozina, organismul este mai predispus la factori de stres, pierde capacitatea de reacție și nu se poate odihni corect.

La unii pacienți s-a observat că sindromul burnout survine pe fondul unei scăderi cronice a tensiunii arteriale, acești pacienți fiind de obicei hipotensivi. La alți pacienți s-au constatat semne de burnout din cauza unor boli autoimune care cauzează inflamarea anumitor căi neuronale din sistemul nervos central. În plus, insomniile pot deregla organismul și cresc frecvența episoadelor de anxietate și depresie.

Cum știi că ești amenințat de burnout? Există pe internet și nu numai, sau în cabinetele speciale de psiho-terapie, teste burnout care te pot ajuta să ai o imagine mai clară asupra pericolelor care planează asupra echilibrului tău psihic. Un exemplu de test burnout aici.

Ce este burnout-ul

Medicamente pentru burnout și suplimente prevenție epuizare. După cum am spus anterior, dacă vrei să afli ce este burnout sau cum descoperi metode de recuperare burnout, este suficient să citești aceste rânduri. Sindromul Burnout, sau mai este scris drept burn out, mai este cunoscut drept sindromul epuizării profesionale și este definit drept o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Sindromul apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. În prezent, se consideră că sindromul Burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. În prezent, specialiștii din zona neuro și din sfera psihoterapeutică au identificat mai multe subtipuri de declanșări și crize de tip burnout.

Burnout frenetic – are loc atunci când oamenii canalizează atâta energie în munca lor, adesea ca urmare a anxietății, încât recompensele de pe urma acesteia le par disproporționate față de efortul pe care îl investesc în respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci când o persoană lucrează la intensitate maximă până la punctul de epuizare pentru că nu mai simt nicio bucurie fără să obțină rezultate peste rezultate.

Burnout necontrolat – apare atunci când o persoană se simte prinsă într-un mediu de muncă monoton și care nu-l stimulează, îndeplinind un rol care nu oferă satisfacție la locul de muncă în afara de un venit mic și constant la final de lună. Aceasta contribuie la scăderea generală a stării de spirit și a unei presiuni psihice imense.

Burnout de uzură – apare atunci când oamenii renunță la jobul pe care îl aveau și își dau demisia după ce au trecut printr-o perioadă în care mediul lor de muncă a fost constant o sursă de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfăcătoare.

Cauze

Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:

Volumul de muncă

Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.

Lipsa de control

A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.

Recompensa

Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.

Comunitatea

În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.

Corectitudine

Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.

Nepotrivirea valorilor

Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.

Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Cum se manifestă sindromul burnout și cum ne putem trata

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Totodată, în ultimii ani sindromul a fost identificat și la oameni din asigurări, oameni din domeniul bancar, persoane care lucrează în corporații pe outsourcing, oameni din industria de marcom, profesori, asistenți sociali, terapeuți, avocați, jurnaliști.

Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă distincția între ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o etiopatogenie complexă. Gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional ci invadează fiecare aspect al vieții.

Ambele par să fie rezultatul neadaptării la stresul prelungit. În sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele răspunsului la stres, în special funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la creșterea cortizolului și a activității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar în cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind să fie mai scăzute decât în mod normal și apare hipofuncția axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Coenzima Q10 Extra + Magneziu

Prevenția și tratamentul sindromului de burnout se fac utilizând programe speciale de asistare ale angajaților, training-uri de gestionare ale stresului și intervenții punctuale care se adresează situațiilor specifice fiecărui caz în parte. Măsurile de prevenție utilizate cu succes în cazul sindromului de burnout sunt reprezentate de:

• Setarea limitelor și a obiectivelor realiste, evitarea suprasolicitării acasă și a stresului profesional.
• Prioritizarea activităților importante.
• Alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat.
• Adoptarea unui regim alimentar sănătos.
• Angajarea într-un proces terapeutic specific; foarte importantă în tratarea sindromului de burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare al situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Cu toții ne-am confruntat măcar o dată cu un episod de balonare, un disconfort care ne poate da toată ziua peste cap.

Balonarea, cunoscută și sub denumirea de meteorism abdominal, este o tulburare gastrointestinală ce se întâlnește atât la adulți, cât și la copii. De regulă, balonarea este provocată de o masă prea bogată, de consumul de dulciuri și anumite alimente, cât și de tulburări hormonale sau stres. Există, însă, și cazuri în care acest disconfort poate ascunde boli grave, așa că nu trebuie să o tratezi cu indiferență.

Un studiu realizat cu sprijinul Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie din România a arătat că 67% dintre femei se confruntă cu senzația de balonare. Oricine poate suferi de meteorism abdominal, însă femeile sunt mai expuse decât bărbații, din cauza schimbărilor hormonale și fiziologice prin care trec.

Te-ar putea interesa: Carbocit

De ce ne balonăm?

Sunt numeroase motive pentru care ajungem să ne balonăm, mai jos vă prezentăm cele mai importante dintre acestea:

• Consumul excesiv de alimente: Mâncarea excesivă sau consumul de alimente grase și procesate pot încetini digestia și pot duce la acumularea de gaze în stomac și intestin.
• Consumul excesiv de băuturi carbogazoase: Băuturile carbogazoase, cum ar fi cola, pot provoca balonare deoarece acestea conțin dioxid de carbon, care poate fi eliberat în stomac și intestin.
• Aerofagia: Aceasta este o problemă în care aerul este înghițit în timpul mesei sau al consumului de băuturi. Înghițirea aerului poate duce la balonare, deoarece acesta se acumulează în stomac și intestine.
• Sindromul de colon iritabil: Aceasta este o afecțiune a tractului digestiv care poate provoca balonare, dureri abdominale și alte simptome.
• Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate fi iritant pentru stomac și intestine, ceea ce poate duce la balonare.
• Constipația: Ocluzia intestinală sau constipația poate duce la balonare, deoarece scaunul poate fi blocat în intestin și poate provoca acumularea de gaze.
• Stresul – In perioadele tensionate organismul nostru nu mai functioneaza la cote optime, astfel incat pot aparea probleme digestive sau cele deja prezente se pot accentua.

Prin urmare, adaptarea stilului de viață poate fi utilă în reducerea frecvenței și severității balonării. Acest lucru poate include o alimentație sănătoasă și echilibrată, evitarea alimentelor care produc gaze și alcool, exercițiile fizice regulate precum și gestionarea stresului.

Când trebuie să ne adresăm specialistului

Deşi de cele mai multe ori se regleză din dietă şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos există anumite situaţii când prezentarea la medic este necesară, întrucât fie ascunde o afecţiune organică, fie afectează semnificativ calitatea vieţii prin persistenţa sa.

Te-ar putea interesa: Kebene Plus

Care este tratamentul potrivit pentru balonare?

În principal, schimbarea stilului de viaţă cu adoptarea unei diete echilibrate reprezintă baza tratamentului. Desigur că putem asocia şi terapie medicamentoasă în vederea ameliorării simptomelor sau durerilor: antispastice pentru controlul discomfortului sau al durerilor abdominale; probiotice pentru reglarea microbiomului intestinal; substanţe ce reduc gazele pe bază de simeticonă; stimulant al secreţiei fluide.

În concluzie, balonarea poate fi o problemă neplăcută și jenantă pentru mulți dintre noi, dar există multe modalități prin care putem preveni și trata această afecțiune. De la modificarea alimentației la exercițiile fizice regulate, există multe opțiuni la îndemâna noastră pentru a ne ajuta să ne simțim mai confortabil în propriul corp. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră dacă simptomele de balonare sunt severe sau însoțite de alte simptome, pentru a putea identifica cauza exactă și a primi un tratament adecvat. Cu puțină atenție la stilul de viață și cu ajutorul specialiștilor, putem învăța să trăim fără grija balonării și să ne bucurăm de viață fără nicio restricție.

Stresul este unul dintre factorii care au „un cuvânt de spus”, și chiar unul important, atunci când vine vorba despre imunitate. Iată cum influențează stresul sistemul imunitar, dar și ce puteți face pentru a-i înlătura efectele nocive.

Faptul că stresul afectează sistemul imunitar nu este o noutate, această linie de cercetare a fost iniţiată în anii ’80 de către psihologul Janice Kiecolt-Glaser, împreună cu imunologul Ronald Glaser, de la Ohio State University College of Medicine. Iniţial s-a studiat susceptibilitatea la infecţii a studenţilor la medicină şi s-a observat că în perioada de examene aceştia se îmbolnăveau mai frecvent decât în alte perioade. În timpul perioadelor stresante, subiecţii acestui experiment aproape că încetau producerea de interferon gamma sau limfocite T responsabile cu protejarea organismului de infecţii virale sau invazie tumorală. În anii 2000, alţi cercetători, Suzanne Segerstrom de la Universitatea din Kentucky şi Gregory Miller de la University of British Columbia, au revizuit peste 300 de cercetări, iar aceste meta-analize au relevat concluzii interesante în legătură cu stresul cronic: stresul de lungă durată poate avea efecte dramatice negative asupra sistemului imunitar.

Stresul afectează sistemul imunitar. Ce se întâmplă mai exact

Pentru cei mai mulţi dintre noi, stresul face parte din viaţă. Poate dura de la câteva ore, perioada dinaintea unui examen important, până la câţiva ani, ca în cazul în care suntem solicitaţi să îngrijim un membru al familiei cu o boală cronică sau avem un serviciu ce presupune niveluri înalte de stres. Stresul poate reprezenta uneori un factor motivant care ne ajută să finalizăm un proiect sau să câştigăm o competiţie, iar în acest caz vorbim despre eustres (stresul bun sau pozitiv). Stresul cronic îşi poate pune amprenta negativ asupra sistemului imunitar.

Cum putem menţine un sistem imunitar funcţional?

Stresul poate avea un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar prin reducerea capacității acestuia de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor. Cortizolul, hormonul produs în răspuns la stres, poate slăbi sistemul imunitar prin împiedicarea producerea celulelor imune. Specialiştii în sănătate fizică şi în sănătate mintală recomandă comportamente care au rolul de a contracara efectul stresului şi a menţine un sistem imunitar funcţional.

Te-ar putea interesa: Polygemma 17 – Imunitate

Dieta

Adoptarea unei diete sănătoase, formată din fructe şi legume proaspete, alimente proaspete, cât mai crude şi neprocesate – care feresc corpul de pericolul obezităţii. Este recomandată evitarea zahărului şi a grăsimilor saturate în exces, a carbohidraţilor care nu aduc aport nutriţional.

Sportul sau activitatea fizică constantă

Studiile recente sugerează că activitatea fizică de cel puţin 3 ori pe săptămână are un rol important în menţinerea imunităţii, astfel că orice activitate de fitness este benefică, fiind şi un factor protector împotriva obezităţii.

Somnul profund şi suficient

Pentru asigurarea imunităţii este crucială o perioadă de somn de cel puţin 7 ore pe noapte, ideal 8 ore. Somnul este cel mai eficient neuroprotector atât împotriva burnout-ului, cât şi împotriva stresului. Instituirea unei bune igiene a somnului în cazul persoanelor care suferă de insomnii este vitală.

Reducerea stresului psihosocial

Un factor important în menţinerea unui sistem imunitar puternic îl reprezintă diminuarea stresului, izolării şi depresiei. Depresia poate compromite imunitatea organismului, de aceea este importantă tratarea ei, atât prin psihoterapie, cât şi prin farmacoterapie.

Sfatul specialistului

Câteva strategii de gestionare a stresului pot fi:

• să acceptăm lucrurile pe care nu le putem controla;
• să fim asertivi, nu agresivi. Să ne afirmăm emoţiile, opiniile sau credinţele fără să devenim agresivi, defensivi sau pasivi;
• să ne gestionăm mai eficient timpul;
• să învăţăm să punem limite şi să refuzăm activităţile care creează stres excesiv;
• să alocăm mai mult timp hobby-urilor şi activităţilor creative;
• să practicăm meditaţia mindfulness, yoga sau alte tehnici spirituale;
• să cerem ajutorul când suntem depăşiţi.

Este important să ne menținem nivelul de stres sub control prin intermediul activităților de relaxare, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile fizice regulate. De asemenea, un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și suficient somn, poate ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres.

În plus, este important să ne gestionăm nivelul de stres prin intermediul tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi tehnicile de respirație profundă și tehnicile de gândire pozitivă. Acestea pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea sănătății generale.

Te-ar putea interesa: CaMgZn +Vitamina C

De asemenea, este important să ne întreținem relațiile sociale și să ne înconjurăm de oameni care ne fac să ne simțim în siguranță și susținuți. Acest lucru poate ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.

Există, de asemenea, unele suplimente alimentare care pot ajuta la îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar și la prevenirea problemelor cauzate de stres. Acestea pot include suplimente precum vitamina C, echinacea și ginseng.

La prima vedere toate aceste schimbări de stil de viaţă par uşor de realizat, însă dacă aţi încercat să le abordaţi singuri şi nu aţi reuşit, apelaţi cu încredere la ajutorul unui specialist în sănătate mintală. Acesta ar putea să vă ghideze în acest proces de optimizare, care să vă ajute să vă îmbunătăţi atât sănătatea fizică, cât si cea psihică.