Practic, mâncarea ingerată trebuie prelucrată de către ficat înainte de a fi distribuită în organism. În plus, ficatul produce anumite proteine importante pentru coagularea sângelui. De aceea, starea de sănătate a fiecăruia este direct legată de funcționarea optimă a ficatului.

Ficatul reprezintă un organ multifuncţional şi esenţial pentru buna funcţionare a întregului organism. Iar în mare parte ţine de noi să-i păstrăm sănătatea. Iată principalii factori care se fac vinovaţi de îmbolnăvirea acestuia.

Ficatul are rol atât de „fabrică” prin producţia de proteine (albumină), factori de coagulare (II, VII, IX, X), bilă, hormoni (angiotensinogen), cât şi de „coş de gunoi” (metabolizarea alcoolului, medicamentelor etc.) şi „depozit” (stocarea vitaminelor liposolubile – A, D, E, K; fierului, a carbohidraţilor – glicogen). De asemenea, ficatul prezintă o funcţie imunologică importantă pentru organism (sistem fagocitar mononuclear).

Te-ar putea interesa: Slaboficat Slim

Cine îmbolnăveşte ficatul?

1. Consumul de alcool

Alcoolul se metabolizează la nivelul ficatului. Consumul cronic (regulat) şi excesiv de alcool determină leziuni hepatice ce duc la steatoză, hepatită sau ciroză hepatică alcoolică. Steatoza hepatică indusă de alcool (ficat gras alcoolic) este primul răspuns al ficatului la consumul de alcool şi este caracterizată de depunerea de grăsime la nivelul celulelor hepatice. Dacă consumul de alcool continuă, steatoza va evolua în steatohepatită alcoolică, apoi în fibroză cu formarea nodulilor de regenerare şi ciroză hepatică.

2. Dieta bogată în grăsimi

Nutriţia este un factor de risc controlabil ce joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ca şi în cazul consumului de alcool, NAFLD prezintă mai multe etape şi poate evolua până la ciroză hepatică sau hepatocarcinom. Studiile au arătat că un consum crescut de carbohidraţi, în special cei rafinaţi, grăsimile saturate şi proteinele din carne pot determina apariţia NAFLD. În prezent, modificarea stilului de viaţă reprezintă principalul tratament.

3. Bolile metabolice

NAFLD este asociată cu diabetul zaharat tip II, hipertensiunea arterială, dislipidemia şi obezitatea. Modificarea stilului de viaţă cu evitarea sedentarismului (activitate fizică moderată zilnică)şi scăderea ponderală pot ameliora steatoza, dislipidemia, dar şi rezistenţa la insulină.

4. Excesul de medicamente

Consumul de medicamente fără prescripție medicală este foarte dăunător ficatului, întrucât acesta poate ajunge ca, din cauza supradozajului, să nu le mai poată descompune, diminuându-se astfel capacitatea de a metaboliza substanțele.

Antidepresivele, corticosteroizii și antialgicele pot provoca leziuni hepatice. Daunele pot ajunge până la insuficiență hepatică completă. Acest lucru nu este valabil doar pentru medicamentele convenționale, ci și pentru suplimentele naturale sau plantele aromatice, întrucât și acestea pot fi dăunătoare pentru ficat, dacă sunt consumate în cantități mari.

Multe medicamente sunt metabolizate de ficat. Medicamentele intravenoase pot transmite infecții precum hepatita B și C, ducând la boli hepatice cronice și posibil cancer hepatic. Ciupercile halucinogene conțin substanțe chimice pe care ficatul nu le poate tolera, utilizarea frecventă a canabisului (denumită și marijuana) provoacă leziuni hepatice, mai ales dacă este combinată cu alte medicamente care metabolizează ficatul și cu alți factori care dăunează ficatului (adică, hepatita C, boala ficatului gras). Utilizarea zilnică a marijuanei va cauza cicatrici severe la nivelul ficatului și, în cele din urmă, va provoca moartea permanentă a ficatului (alias, ciroza). Verificați doza prescrisă pentru fiecare medicament și nu depășiți doza maximă alocată pe zi. Încercați să limitați utilizarea acestor medicamente pentru cât mai puțin timp posibil, deoarece pot crea dependență și pot duce cu ușurință la toxicitate hepatică.

5. Expunerea la mediu toxic

Ficatul are rol în detoxifierea organismului motiv pentru care este susceptibil la toxicitate. Expunerea profesională sau accidentală la anumite substanţe (pesticide, insecticide, vopseluri etc.) poate determina leziuni hepatice acute. Expunerea prelungită poate înterveni în procesul de carcinogeneză şi implicit în apariţia cancerului hepatic.

6. Virusurile hepatitice (VHB, VHD, VHC)

Infecţiile cu virusurile hepatitice B, D şi C pot determina forme acute sau cronice de boală. În foarte multe cazuri, infecţia cronicizează ducând la inflamaţie cronică. În timp, evoluţia este spre ciroză şi/sau hepatocarcinom.

Adoptă un stil alimentar sănătos, echilibrat și sustenabil

Și pentru că am menționat, deja, importanța dietei în menținerea sănătății ficatului, iată criteriile după care trebuie să te ghidezi. Evită mâncărurile supracalorice, bogate în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați (cum ar fi pâinea alba, orezul alb și pastele clasice), precum și cele bogate în zahăr. De asemenea, este recomandat să eviți, pe cât posibil, crustaceele crude sau gătite parțial, pentru că dăunează ficatului.

În schimb, încearcă să urmezi o dietă echilibrată, bogată în fibre, pe care le poți obține din fructe proaspete, legume proaspete și gătite (dar nu cu mult ulei sau unt) și cereale integrale (pâine, paste și orez integrale, mai precis). Dacă obișnuiești să mănânci carne, nu trebuie să o elimini din dietă, ci doar să ai grijă la cantitatea de carne roșie consumată, în medie, pe lună, fiind preferabil să te orientezi, mai mult, spre carne de pasăre și pește. Lactatele sunt, de asemenea, importante, fiind surse foarte bune de proteine, calciu și vitamine, dar este recomandat să optezi pentru variantele cu un conținut redus de grăsimi. În ceea ce privește grăsimile, acestea nu trebuie să lipsească din alimentație, dar în cantități mici spre moderate și obținute din surse sănătoase, cum ar fi nucile, semințele, avocadoul și uleiurile presate la rece (grăsimi mononesaturate și polinesaturate). Nu în ultimul rând, hidratarea corespunzătoare este esențială.

Te-ar putea interesa: Total Cleanse™Liver

Fă exerciții fizice regulate

Atunci când ești consecvent în sport, rezultatele se văd mai repede și mai ușor. În plus, activitatea fizică regulată este foarte importantă pentru sănătatea ficatului, deoarece ajută la arderea trigliceridelor, pentru energie, și poate ajuta chiar și la reducerea grăsimii de la nivelul ficatului.

Circulația periferică este reprezentată de fluxul sanguin prin sistemul vascular periferic, având rolul de a asigura aportul de oxigen și substanțe nutritive la nivel celular și transportul dioxidului de carbon și al diverselor substanțe excretate de celule. Îmbunătățirea acesteia poate preveni o serie de probleme secundare expunerii la diverși factori de risc. Circulația periferică poate fi îmbunătățită prin mai multe metode simple, care pot fi integrate în viața de zi cu zi.

Există o multitudine de factori care influențează negativ fluxul sanguin periferic, și anume, externi (fumatul, regimul de viață nesănătos – dieta dezechilibrată, sedentarismul, alcoolul etc., temperatura aerului) și interni:

• Ateroscleroză (îngustarea lumenului vascular secundar depunerilor de colesterol). Corpul uman trimite macrofage pentru a îndepărta colesterolul, dar, uneori, acestea rămân blocate în zona afectată. În timp, se constituie o placă alcătuită din colesterol „rău” și macrofage.
• Diferite boli: diabet, hipertensiune, dislipidemii, astm bronșic, insuficiență cardiacă și respiratorie, boli cardiovasculare etc.
• Predispoziția genetică și sarcina.

Circulația sanguină deficitară determină manifestări:

• Neurologice: parestezii, amețeală, pierderi de memorie, cefalee etc.
• Cutanate: modificări de temperatura (senzație de frig), culoare (paloare, cianoză, eritem), edeme, fisuri cutanate, alopecie, prurit etc.
• Musculare: crampe la nivelul mâinilor și picioarelor în timpul mișcării sau în repaus, fatigabilitate.
• Vasculare: varice, ulcere venoase sau arteriale.
• Respiratorii: dispnee.

Te-ar putea interesa: Doppelherz aktiv Omega 3-6-9

Cum putem îmbunătăți circulația periferică

Este recomandat să începem să facem exerciții fizice regulate, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul. Acestea sunt activități excelente pentru a îmbunătăți circulația sângelui la nivelul membrelor și a preveni blocajele. În plus, exercițiile fizice ajută la întărirea musculaturii și a oaselor, ceea ce poate reduce riscul de accidentare și durere în zona membrelor. De exemplu, plimbările zilnice de minimum 30 de minute ajută la: tonifierea vaselor sanguine, oxigenarea celulară eficientă, creșterea aportului tisular de substanțe energetice, eliminarea dioxidului de carbon și a produșilor rezultați din metabolismul celular.

De asemenea, este important să evităm pozițiile necorespunzătoare pentru lungi perioade de timp. De exemplu, stând într-o poziție nefirească, precum cea în care stăm cu picioarele încrucișate sau într-o poziție jos, poate duce la blocaje în circulația sângelui. Este bine să ne schimbăm poziția la intervale regulate și să ne asigurăm că avem o poziție sănătoasă în timp ce lucrăm sau ne odihnim.

„Dușurile scoțiene” – dușuri care alternează rapid apa caldă cu apa rece, fiind recomandate doar persoanelor care nu au probleme de sănătate. În cazul în care suferiți de o afectiune cronică, este necesar să cereți sfatul medicului pentru a avea certitudinea că puteți sau nu să apelați la acest tip de dușuri.

În plus, este important să ne îmbunătățim alimentația. Consumul de alimente sănătoase, precum fructe și legume, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea inflamației. De asemenea, evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate, sare și băuturi bogate în zahăr poate fi benefic pentru circulația periferică.

Este indicat să consumăm alimente bogate în vitaminele A, C si E: citrice, papaya, guave, varza de Bruxelles, ardei gras, căpșune, pepene roșu, conopidă, roșii, cereale, migdale, semințe crude, spanac, alune de pădure, avocado, muguri de pin, pătrunjel, măsline.

Și nu în ultimul rând, este important să adoptăm un stil de viață activ și sănătos. Dormitul suficient, evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot ajuta la îmbunătățirea circulației periferice. De asemenea, un stil de viață activ și sănătos poate ajuta la reducerea stresului, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea circulației sângelui.

Te-ar putea interesa: Molekin B12

În general, este important să se adopte o abordare holistică pentru îmbunătățirea circulației periferice, care să țină cont atât de aspecte fizice, cât și de aspecte emoționale și de stil de viață. Este important să se consulte un medic sau un profesionist în sănătate înainte de a începe orice tratament sau exercițiu pentru a se asigura că acestea sunt sigure și potrivite pentru situația individuală.

În ceea ce privește un tratament medicamentos, acestea pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge. De exemplu, medicamente precum anticoagulantele sau antiagregantele plăcii pot fi prescrise pentru a îmbunătăți circulația sanguină și pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge.

Coenzima Q10, cunoscută și sub numele de ubiquinonă, este un nutrient care se găsește în fiecare celulă din organism. Aceasta este o substanță chimică care se găsește în mod natural în organismul uman și în unele alimente și, de asemenea, are rolul de a produce energie în celulele corpului nostru și de a proteja acestea de daunele cauzate de radicalii liberi.

Nivelurile de coenzima Q10 scad odată cu înaintarea în vârstă, astfel că suplimentarea cu aceasta poate fi benefică pentru persoanele în vârstă care au nevoie de mai multă energie și care sunt mai expuse riscului de afecțiuni cardiovasculare. De asemenea, coenzima Q10 poate fi utilă pentru persoanele care suferă de afecțiuni ale inimii sau care iau medicamente care scad nivelul acesteia din organism.

Coenzima Q10 poate fi găsită în mod natural în organismul uman în celulele musculare, inima, ficat și rinichi. Aceasta este sintetizată de către organismul nostru, dar nivelurile acesteia scad odată cu înaintarea în vârstă și în anumite afecțiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul.

În afara rolului său în producerea de energie și în protejarea celulelor, coenzima Q10 mai are și alte beneficii pentru sănătate. De exemplu, studiile au arătat că aceasta poate îmbunătăți starea de sănătate a pielii și poate reduce ridurile și liniile fine. De asemenea, coenzima Q10 poate întârzia declinul cognitiv legat de îmbătrânire și poate îmbunătăți funcția cardiacă în cazul persoanelor care suferă de insuficiență cardiacă.

Coenzima Q10 se poate găsi sub formă de supliment alimentar sub formă de capsule sau tablete, iar dozele recomandate variază în funcție de scopul pentru care este luată. Este important să se consulte un medic înainte de a începe să luați suplimente de coenzima Q10, deoarece aceasta poate interacționa cu anumite medicamente și poate avea efecte secundare la unele persoane.

Te-ar putea interesa: Vitamax Q10

Coenzima Q10 poate fi obținută și prin alimentație, fiind prezentă în unele alimente precum carnea roșie, peștele gras, nuci, legumele verzi și fructele de avocado. Deși aceste alimente pot oferi o cantitate mică de coenzimă Q10, suplimentarea poate fi necesară pentru a atinge dozele recomandate pentru beneficii suplimentare.

Există și unii oameni care ar putea avea nevoie de doze mai mari de coenzimă Q10 decât media. Aceștia ar include persoanele care fumează, care sunt expuse la radiații sau la poluarea puternică a aerului, și persoanele care suferă de afecțiuni medicale care pot afecta producția de coenzimă Q10 în organism.

Este important de menționat că, deși coenzima Q10 poate avea beneficii pentru sănătate, aceasta nu este considerată o panaceu universală și nu poate trata în mod eficient orice afecțiune medicală. Este întotdeauna recomandat să se consulte un medic înainte de a lua suplimente de coenzimă Q10 sau orice alte suplimente alimentare.

Efectele secundare ale suplimentării cu coenzima Q10 sunt rare și pot include disconfort gastrointestinal sau o ușoară creștere a tensiunii arteriale. De asemenea, coenzima Q10 poate interacționa cu anumite medicamente, precum medicamentele pentru scăderea colesterolului sau medicamentele anticoagulante. Este important să se discute cu medicul înainte de a începe să luați suplimente de coenzima Q10 dacă luați orice tip de medicamente.

Te-ar putea interesa:Doppelherz aktiv Coenzima Q10

În ciuda numeroaselor potențiale beneficii ale suplimentării cu coenzima Q10, există încă puține dovezi concluzive care să susțină toate afirmațiile privind efectele acesteia. De exemplu, în ciuda studiilor care au arătat că coenzima Q10 poate îmbunătăți starea de sănătate a pielii și poate reduce ridurile, mai sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste afirmații. De asemenea, în ciuda faptului că coenzima Q10 poate întârzia declinul cognitiv legat de îmbătrânire, mai sunt necesare studii pentru a se înțelege mai bine modul în care aceasta acționează și pentru a se stabili dozele optime.

În concluzie, coenzima Q10 este o substanță importantă care poate avea numeroase beneficii pentru sănătate, însă este important să se ia în considerare toate informațiile relevante înainte de a o lua sub formă de supliment. Consultarea medicului sau farmacistului este importantă înainte de a începe să luați suplimente de coenzima Q10 dacă luați orice tip de medicamente.

Iarna aduce multe provocări pentru părinții cu copii, deoarece sezonul rece solicită organismul celor mici care se află în  dezvoltare. Imunitatea la copii se află în plin proces de formare, iar recomandarea medicului, atunci când ajungi cu copilul la control, va include cu siguranță cel puțin un supliment alimentar.

În plus, pentru o dezvoltare armonioasă a întregului organism în mod coerent, copilul are nevoie în sânge de proteine care să îl ajute să dezvolte anticorpi. O alimentație corectă îl ajută pe cel mic să aibă energie.

Menținerea sănătății celor mici a fost din cele mai vechi timpuri o provocare. Datorită complexului B de vitamine prezent astăzi pe piață în diferite fructe, legume și diverse suplimente, azi copiii au la dispoziție numeroase alternative pentru a-și dezvolta imunitatea.

De obicei, juniorul este mofturos, pofticios sau răsfățat în secret de către bunici. Să nu mai spunem că nu putem controla întotdeauna ceea ce copilul își cumpără cu banii de buzunar. De aceea, majoritatea specialiștilor recomandă ca suplimentele alimentare de tipul multivitaminelor să fie administrate în cazul copiilor care nu mănâncă mese regulate sau mănâncă foarte puțin, suferă de boli cronice sau alergii alimentare, consumă alimente procesate și preparate de tip fast-food, au diete vegetariene sau vegane sau consumă sucuri carbogazoase. De asemenea, părinții ar trebui să aibă în vedere faptul că, în sezonul rece, toți copiii au nevoie de ajutor pentru întărirea imunității. Astfel, administrarea unui complex de multivitamine reprezintă una dintre cele mai importante modalități prin care poate fi crescută imunitatea.

Fiecare copil are nevoi diferite. Tocmai de aceea, o decizie corectă în privința administrării suplimentelor alimentare o puteți lua doar după o discuție cu medicul pediatru. Condiția este să alegeți un preparat special formulat pentru grupa de vârstă a juniorului dumneavoastră.

Vitamine și minerale esențiale ce cresc imunitatea copiilor

Vitamina C

Dacă s-ar da medalia de aur la o olimpiadă a substanțelor nutritive, ea ar câștiga, fără niciun dubiu, premiul cel mare. Spre deosebire de animale organismul uman nu poate sintetiza vitamina C, motiv pentru care trebuie să aducem un aport din alimentație sau suplimente. Orice răceală se poate preveni cu o doză binevenită de vitamina C.

În lunile reci de iarnă, vitamina C își arată din plin rolul regenerator pentru țesuturile expuse la frig. Mai mult decât atât, vitamina C garantează o regenerare a întregului sistem osos și articular, prin stimularea secreției de colagen dar și o bună circulație a sângelui prevenind afecțiunile cardiace, astmul și diabetul.

Vitamina C reprezintă un antioxidant de excepție ce contribuie activ la frânarea proceselor degenerative din organism. Fructele cu cel mai înalt aport de vitamina C sunt fructele de kiwi, papaya, guava, clementinele, portocalele, grepfrutul, coacăzele, cireșele, caisele, precum și lămâia, mango și zmeura.

Vitamina C este necesară în formarea colagenului, o proteină ce dă tărie oaselor, cartilajelor, mușchilor și vaselor de sânge și contribuie la buna menținere a capilarelor, oaselor și dinților.

Totodată, vitamina C ajută absorbția fierului la nivelul intestinelor, crește rezistența la infecții și oferă protecție antioxidantă.

Vitamina C se găsește în special în fructe și legume. Pe lista legumelor cu un aport important de vitamina C se numără ardeii iuți, ardeii grași, conopida, usturoiul, legumele verzi, morcovul si cartofii.

Vitamina D

Principala funcție a vitaminei D este faptul că ajută la o mai bună absorbție a calciului din alimente, menținând astfel sănătatea sistemului osos din copilărie și până la bătrânețe. Vitamina D ajută la prevenția fracturilor și împiedică fragilizarea oaselor. La copii, vitamina D este responsabilă cu dezvoltarea armonioasă a sistemului osos și cu prevenirea rahitismului.

Vitamina D ia naștere din expunerea pielii la lumina soarelui (de aceea, se mai numește și „vitamina soarelui”), dar se găsește de asemenea și în anumite alimente, precum și în suplimente.

Cele mai bogate surse sunt tonul, somonul, macroul, sardinele, ficatul de vită, cerealele, nucile și lactatele.

Suplimentele alimentare cu vitamina D se găsesc în două forme: D2 (același tip care se regăsește și în alimente) și D3 (tipul obținut prin expunere solară).

În sezonul rece este foarte importantă administrarea vitaminei D prin intermediul alimentelor și suplimentelor, deoarece expunerea la soare nu mai este posibilă.

Studiile au arătat că la sfârșitul iernii două persoane din trei au deficit de vitamina D, fiindcă soarele stă mai mult ascuns în lunile de iarnă. Această deficiență se manifestă prin scăderea imunității, și în special la persoanele vârstnice crește riscul de fracturi, diabet zaharat și boli cardiovasculare.

Așadar pentru a evita stările de iritabilitate, apatia, lipsa concentrării, durerile musculare și articulare și chiar transpirația excesivă apelează cu încredere la suplimente cu vitamina D.

Vitamina B

Știai ca vitamina B mai este cunoscută drept vitamina bunei dispoziții? Complexul de vitamine B are efecte asupra sistemului nervos și a stării psihice. Totodată, vitamina B asigură creșterea randamentului intelectual, iar vitamina B1 din complex este absolut necesară pentru funcționarea normală a musculaturii și a sistemului nervos.

Vitamina B se găsește mai ales în zona corticală și în nucleul cerealelor. O vom regăsi deci în pâinea integrală și în germenii de grâu. În doze importante, vitamina B se găsește și în drojdia de bere, lapte, zer, brânză, gălbenuș de ou și în majoritatea fructelor și legumelor.

Vitamina B mărește pofta de mâncare, favorizează digestia și ajută la buna funcționare a organelor glandulare și nervoase.

Toate vitaminele din complexul B și acidul folic aduc beneficii majore creierului.

Dacă organismul are o carență pot apărea stări de oboseală, slăbiciune, tulburări neuronale și afecțiuni cardiovasculare.

Unele studii au descoperit o legătură între nivelul de vitamine B din sânge și o memorie mai bună. Printre cele mai nou studiate, Vitamina B7 (biotina sau vitamina H) este hidrosolubilă și are rol de protecție a pielii si părului (încetinește procesul de albire) având acțiune complementară cu vitaminele A, B2, B6 și împiedică depunerea colesterolului la nivel vascular, contribuie la eliminarea toxinelor din organism facilitând astfel funcțiile ficatului și vezicii biliare.