Canicula și toxiinfecția alimentară

Canicula și toxiinfecția alimentară sunt două concepte distincte, dar pot fi conectate prin câteva aspecte importante legate de sănătatea umană și comportamentul alimentar în perioadele de temperaturi ridicate.

O intoxicație alimentară definește ingestia acută sau cronică atât de toxine eliberate de diferite tipuri de microorganisme, cât și de microorganisme în sine. De asemenea, poate apărea și drept urmare a consumului de alimente alterate și stricate care conțin diferiți compuși chimici, toxici pentru organism. Astfel, o intoxicație alimentară poate proveni din trei tipuri de surse: chimice, biologice și fizice. În mod obișnuit, aceste patologii interesează strict tractul gastrointestinal și se manifestă specific, dar pot exista și situații în care o intoxicație alimentară afectează și alte sisteme ale corpului: în cazurile cronice și de ingestie a unei cantități ridicate de agent patogen.

Canicula se referă la perioadele extreme de căldură în timpul verii, caracterizate prin temperaturi ridicate și expunere prelungită la soare. Aceste condiții meteorologice pot avea un impact semnificativ asupra organismului uman, ducând la stres termic, deshidratare și alte afecțiuni legate de căldură. În perioadele de caniculă, oamenii sunt mai susceptibili să se deshidrateze rapid, ceea ce poate afecta funcțiile vitale ale organismului și poate slăbi sistemul imunitar.

Simptomele toxiinfecțiilor alimentare pot include diaree, vărsături, dureri abdominale, febră și stare generală de rău. Aceste simptome pot fi exacerbate în timpul perioadelor de caniculă din cauza faptului că bacteriile și microorganismele patogene se pot multiplica mai rapid în alimente la temperaturi ridicate.

De cele mai multe ori, o intoxicație alimentară este autolimitată și se manifestă cu simptome și semne relativ ușor de gestionat. Cu toate acestea, există și agenție etiologici care provoacă, mai ales în țările în curs de dezvoltare și subdezvoltate, patologii dintre cele mai grave. Aceștia sunt responsabili de aproximativ 1,5 milioane de decese cauzate de intoxicație alimentară cu specii de E.coli enterotoxigene, rotavirus, Vibrio cholerae și Shigella spp. Infecțiile cu aceste bacterii provoacă diaree severă la sugari, copii și adulți, iar în lipsa serviciilor medicale de urgență pot duce chiar la decesul persoanei. E. coli este responsabilă anual de peste 400.000 de decese.

Te-ar putea interesa: Kebene Plus, 20 comprimate

Intoxicație alimentară – Factori de risc

Factorii de risc care pot predispune o persoană la intoxicație alimentară sunt:

• consumul de alimente crude (salate, sushi, fructe și legume nespălate);
• consumul de alimente insuficient preparate termic;
• consumul de mâncăruri de tip street food și fast food;
• consumul de mâncăruri preparate în aer liber, unde există un flux constant de oameni;
• igiena personală neadecvată (lipsa igienizării mâinilor înainte de a mânca).

În cazurile de intoxicație alimentară, de obicei se observă un mic focar de infecție. Acesta poate fi datorat faptului că mai multe persoane au consumat alimente din aceeași sursă infestată (cum ar fi un produs fast food, un anumit aliment de la supermarket), când se poate observa un tipar al simptomelor și solicitării asistenței medicale. Chiar dacă o intoxicație alimentară s-ar putea datora mai multor factori, manifestările acesteia nu pun în pericol viața pacientului decât atunci când există stări diareice severe, care pot duce la dezechilibre electrolitice, deshidratare severă și alte posibile complicații. În astfel de cazuri, este necesar tratamentul de urgență.

Există câteva moduri prin care canicula poate contribui la riscul de toxiinfecții alimentare:

• Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor: Temperaturile înalte pot accelera deteriorarea alimentelor și pot crește șansele ca acestea să devină contaminate cu bacterii sau alte microorganisme. Alimentele perisabile, cum ar fi carne, produse lactate sau preparate pe bază de ouă, pot deveni rapid un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
• Hidratare insuficientă: În perioadele de caniculă, oamenii pot fi mai puțin atenți la igiena personală și la manipularea adecvată a alimentelor din cauza disconfortului termic. Deshidratarea poate slăbi sistemul imunitar și poate reduce abilitatea organismului de a combate infecțiile, inclusiv cele cauzate de alimente contaminate.
• Prepararea necorespunzătoare a alimentelor: În căldura extremă, poate fi mai dificil să menținem alimentele la temperaturi corespunzătoare de gătit sau refrigerare. Dacă alimentele nu sunt preparate sau păstrate în mod adecvat, crește riscul de multiplicare a microorganismelor patogene.
• Consumul alimentelor în aer liber: Pe timp de caniculă, oamenii sunt mai predispuși să consume alimente în aer liber, cum ar fi picnicurile sau grătarele în curte. Dacă nu se respectă măsurile de igienă adecvate în timpul manipulării alimentelor în astfel de situații, riscul de contaminare crește semnificativ.
• Animalele de companie reprezintă o altă sursă potențială de microorganisme care provoacă intoxicație alimentară (în special paraziți). Animalele pot lăsa în urmă fecale care reprezintă rezervoare de ouă pentru anumiți paraziți. Diferite insecte se pot așeza pe fecale, iar ulterior pe alimentele care sunt preparate în aer liber și care riscă să fie consumate de către oameni;

În concluzie, canicula și toxiinfecția alimentară sunt interconectate prin faptul că condițiile meteo extreme pot influența modul în care oamenii manipulează, gătesc și consumă alimentele. Este crucial să acordăm o atenție deosebită igienei alimentare și să respectăm măsurile corecte de depozitare și preparare a alimentelor pentru a minimiza riscul de toxiinfecții alimentare în perioadele de caniculă.

Toxiinfecția alimentară: tratament

Tratamentul pentru toxiinfecția alimentară depinde de sursa problemei medicale (dacă este cunoscută) și de severitatea simptomelor. Pentru majoritatea pacienților, toxiinfecția alimentară trece fără tratament în câteva zile.

În cazuri grave, medicul poate prescrie antibiotice, pentru a trata toxiinfecția alimentară cauzată de bacterii. În schimb, antibioticele nu vor ajuta la tratarea intoxicațiilor alimentare cauzate de virusuri, de aceea este necesar un diagnostic corect și un tratament prescris de un medic specialist.

În unele cazuri, medicul poate prescrie probiotice.

Este recomandată vizita la medic în cazul simptomelor moderate spre severe și severe. Uneori, toxiinfecția alimentară poate degenera în complicații, mai ales la copii, persoane în vârstă, pacienți cu sistem imunitar slăbit, femei însărcinate.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Păr Forte

Toxiinfecțiile alimentare pot fi prevenite prin adoptarea unor măsuri de igienă: spălarea frecventă a mâinilor, a fructelor și legumelor proaspete consumate, alegerea cu grijă a locurilor pentru luat masa în oraș, în special în timpul concediilor în țară ori în afara țării.