Ce este burnout-ul și cum putem să îl prevenim?

În România primești diagnostic că suferi de sindromul burnout dacă la muncă, în timpul activității tale, ai o perioadă în care simți că nu mai faci față la task-uri și lucrezi intens și peste program. În plus, sindromul Burn-out poate apărea și din cauza unor motive personale și a mediului social în care trăiești. Dorința de a acoperi un gol, o frustrare, o dezamăgire cu un volum de muncă apare în ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucrează în corporații. Sentimentul de frustrare în cadrul sindromului burnout este des întâlnit.

Totodată, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una dintre cele mai misterioase boli. Deși nu se cunosc mecanismele de declanșare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, întrucât starea maladivă survine cu o recurență crescută la persoanele cu diagnostic de anxietate și de depresie. Dar acest sindrom este asociat și cu o carență de vitamine, sau un sistem imunitar slăbit. Deficitul de minerale, în special de fier, produce în timp anemie feriprivă și implicit apare o scădere a capacității eritrocitelor de a oxigena coerenț sistemul cerebral.

Te-ar putea interesa: Nervocalmin Somn Ușor cu Valeriană

Pe scurt, sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima dată acest termen a fost menționat de psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa „Burnout: The High Cost of High Achievement”, scrisă în 1974.

Etapele prin care trece o persoană până ajunge la epuizare sunt: nevoia puternică de afirmare, neglijarea nevoilor personale, apariția situațiilor conflictuale fie acasă fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie și de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stări depresive, colaps fizic și emoțional.

S-a constatat că mediul ostil nu reprezintă întotdeauna factorul care cauzează în mod direct burnout, ci trebuie să îi fie direct asociată și inabilitatea individului de a face față unor noi condiții de la locul de muncă. Nevrotismul, extravertizarea și conștiinciozitatea sunt trăsături de personalitate care oferă predictibilitate pentru cel puțin două dintre dimensiunile sindromului burnout.

Sindromul de burnout nu se asociază neapărat cu orele suplimentare de la locul de muncă, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfacția față de activitatea desfășurată zilnic și sentimentele de inutilitate resimțite.

În plus, studiile au arătat că sindromul burnout apare și la persoanele care au diagnostic de hipoglicemie, suferă de diferite forme de alergie, sau au fost infectate cu virusul Epstein-Barr sau Herpes virus tip 6, suferă de dereglări hormonale, în special ale hormonilor produsi de hipotalamus, glanda pituitară sau glanda suprarenală. Chiar și lipsa unor aminoacizi poate genera sindromul de burnout. De exemplu, dacă din organism lipsește L-Tirozina, organismul este mai predispus la factori de stres, pierde capacitatea de reacție și nu se poate odihni corect.

La unii pacienți s-a observat că sindromul burnout survine pe fondul unei scăderi cronice a tensiunii arteriale, acești pacienți fiind de obicei hipotensivi. La alți pacienți s-au constatat semne de burnout din cauza unor boli autoimune care cauzează inflamarea anumitor căi neuronale din sistemul nervos central. În plus, insomniile pot deregla organismul și cresc frecvența episoadelor de anxietate și depresie.

Cum știi că ești amenințat de burnout? Există pe internet și nu numai, sau în cabinetele speciale de psiho-terapie, teste burnout care te pot ajuta să ai o imagine mai clară asupra pericolelor care planează asupra echilibrului tău psihic. Un exemplu de test burnout aici.

Ce este burnout-ul

Medicamente pentru burnout și suplimente prevenție epuizare. După cum am spus anterior, dacă vrei să afli ce este burnout sau cum descoperi metode de recuperare burnout, este suficient să citești aceste rânduri. Sindromul Burnout, sau mai este scris drept burn out, mai este cunoscut drept sindromul epuizării profesionale și este definit drept o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Sindromul apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului. În prezent, se consideră că sindromul Burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. În prezent, specialiștii din zona neuro și din sfera psihoterapeutică au identificat mai multe subtipuri de declanșări și crize de tip burnout.

Burnout frenetic – are loc atunci când oamenii canalizează atâta energie în munca lor, adesea ca urmare a anxietății, încât recompensele de pe urma acesteia le par disproporționate față de efortul pe care îl investesc în respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci când o persoană lucrează la intensitate maximă până la punctul de epuizare pentru că nu mai simt nicio bucurie fără să obțină rezultate peste rezultate.

Burnout necontrolat – apare atunci când o persoană se simte prinsă într-un mediu de muncă monoton și care nu-l stimulează, îndeplinind un rol care nu oferă satisfacție la locul de muncă în afara de un venit mic și constant la final de lună. Aceasta contribuie la scăderea generală a stării de spirit și a unei presiuni psihice imense.

Burnout de uzură – apare atunci când oamenii renunță la jobul pe care îl aveau și își dau demisia după ce au trecut printr-o perioadă în care mediul lor de muncă a fost constant o sursă de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfăcătoare.

Cauze

Există șase cauze principale ale apariției sindromului de burnout:

Volumul de muncă

Când aveți un volum de muncă ce se potrivește cu capacitatea dumneavoastră, vă puteți duce la bun sfârșit îndatoririle, aveți oportunități de odihnă și recuperare și puteți găsi timp pentru creștere și dezvoltare profesională. Când vă simțiți însă supraîncărcat cronic, aceste oportunități de a restabili echilibrul dispar.

Lipsa de control

A simți că îți lipsește automotivarea, accesul la resurse și la puterea de decizie asupra unor aspecte care îți afectează viața profesională – toate acestea pot afecta bunăstarea.

Recompensa

Dacă recompensele extrinseci și intrinseci de la locul de muncă nu corespund cu cantitatea de efort și timpul depus, probabil veți simți că investiția nu merită și că nu sunteți apreciat corespunzător.

Comunitatea

În multe cazuri, nu vă puteți alege colegii și șefii, iar atmosfera de la locul de muncă își poate pune amprenta asupra stării de spirit.

Corectitudine

Puteți simți că nu primiți un tratament corect și echilibrat, că nu sunteți recunoscut pentru contribuția la locul de muncă. Lipsa de corectitudine poate exacerba epuizarea.

Nepotrivirea valorilor

Dacă prețuiți foarte mult ceva ce compania nu apreciază, motivația de a lucra și a persevera poate scădea semnificativ.

Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Burnout-ul este o problemă care vizează mai multe aspecte și care necesită, în consecință, mai multe soluții.

Cum se manifestă sindromul burnout și cum ne putem trata

Sindromul burnout reprezintă o stare de epuizare fizică, psihică și emoțională produsă de stresul prelungit, în general la locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională.

În prezent se consideră că sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoană expusă la un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical, mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină. Totodată, în ultimii ani sindromul a fost identificat și la oameni din asigurări, oameni din domeniul bancar, persoane care lucrează în corporații pe outsourcing, oameni din industria de marcom, profesori, asistenți sociali, terapeuți, avocați, jurnaliști.

Sindromul burnout poate crește riscul de depresie. Există simptome comune celor două afecțiuni și este foarte importantă distincția între ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresantă prelungită, pe când depresia are o etiopatogenie complexă. Gândurile negative din depresie nu se rezumă la domeniul profesional ci invadează fiecare aspect al vieții.

Ambele par să fie rezultatul neadaptării la stresul prelungit. În sindromul oboselii cronice sunt afectate mecanismele răspunsului la stres, în special funcționarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale. Stresul duce la creșterea cortizolului și a activității axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, dar în cazul stresului cronic apare un mecanism adaptativ prin care valorile cortizolului tind să fie mai scăzute decât în mod normal și apare hipofuncția axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale.

Te-ar putea interesa: Doppelherz Aktiv Coenzima Q10 Extra + Magneziu

Prevenția și tratamentul sindromului de burnout se fac utilizând programe speciale de asistare ale angajaților, training-uri de gestionare ale stresului și intervenții punctuale care se adresează situațiilor specifice fiecărui caz în parte. Măsurile de prevenție utilizate cu succes în cazul sindromului de burnout sunt reprezentate de:

• Setarea limitelor și a obiectivelor realiste, evitarea suprasolicitării acasă și a stresului profesional.
• Prioritizarea activităților importante.
• Alocarea de timp suficient pentru odihnă și practicarea activităților relaxante în mod regulat.
• Adoptarea unui regim alimentar sănătos.
• Angajarea într-un proces terapeutic specific; foarte importantă în tratarea sindromului de burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare al situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.